Sezonul rece poate să ne pună în pericol viața. Dr. Tudor Ciuhodaru arată care sunt riscurile mortale la care ne expunem și explică de ce trebuie să ne ferim.
Intoxicația cu monoxid de carbon (CO) este o afecțiune gravă cauzată de inhalarea excesivă a acestui gaz toxic. Monoxidul de carbon este inodor, insipid și invizibil, ceea ce face dificilă detectarea sa fără echipamente speciale. Acest gaz rezultă din arderea incompletă a combustibililor care conțin carbon, cum ar fi lemnul, gazul natural, motorina sau cărbunele.
Dr. Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra riscurilor la care ne expunem în această perioadă.
”Atenție, monoxidul de carbon e un ucigaș tăcut. Numărul acestor intoxicații crește în această perioadă. O pacientă din satul Crucea nu a mai putut fi salvată iar soțul a ajuns la spital în stare critică. O sobă defectă a provocat această tragedie. Intoxicația cu monoxid poate fi letală!
Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut:
1. Copiii sunt primii și cel mai sever afectați. Gravitatea e influențată de concentrația de gaz de toxic și de durata expunerii.
2. Intoxicațiile se produc prin inhalarea de gaze toxice produse de surse de încălzire (cu deficiențe) lăsate nesupravegheate (mai ales pe durata nopții!).
3. Simptomele sunt extrem de variate și nespecifice: dureri de cap, greață, vărsături, astenie, vertij, tulburări de echilbru, respirație dificilă, puls accelerat, somnolență, convulsii, comă.
Rețineți!!! Avertizăm, din nou, asupra riscurile majore ale încălzirii la aragaz, mai ales pe durata nopții, precum și de necesitatea verificării periodice asurselor de încălzire.
4. Pe o statistică partială utilizarea necorespunzătoare a aragazului provoacă cel puțin 20% din intoxicațiile cu monoxid.
FOTO: Pexels@Skylar Kang
5. Numărul acestor intoxicații se menține îngrijorător de mare (tratăm cel puțin 100 de cazuri anual) mai ales că
6. Mulți factori de risc ai acestui tip de intoxicații pot fi controlați și corectați (un alt motiv pentru introducerea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor ca materie obligatorie de studiu în toate școlile din România, așa cum prevede proiectul meu de lege).
7. Cazurile din urban sunt de opt ori mai numeroase față de cele din rural, probabil datorită utilizării necorespunzătoare a aragazului sau a centralei de apartament drept sursă de încălzire.
8. În mediul rural o atenție crescută trebuie acordată sobelor de lut crăpate sau improvizate precum și modului în care acestea sunt folosite. Riscul de intoxicatie crește atunci când se introduc prea multe lemne, cărbuni sau deşeuri vegetale, care scot fum și duc la acumularea de gaze în timpul nopții.
De aceea a stinge focul din sobă înainte de culcare înseamnă doar o minină măsură de precauție menită să protejeze vieți”, a explicat dr. Tudor Ciuhodaru, într-o postare pe Facebook.
Pentru a preveni intoxicația cu monoxid de carbon, este important să se efectueze întreținerea regulată a echipamentelor de încălzire și să se asigure o bună ventilație în încăperi. Instalarea unor detectoare de monoxid de carbon în locuință este, de asemenea, recomandată.
”Primul ajutor constă în principal în scoaterea pacientului din mediul toxic și administrarea de oxigen dar fără a pune salvatorul în pericol:
1. Sunați după ajutor de urgență.
2. Nu încercați niciodată să salvați o persoană intoxicată fără să-i anunțați mai întâi pe alții.
3. Evacuați gazele toxice. Deschideți larg ferestrele sau ușile.
4. Verificați dacă este sigur să intrați și
5. Evitați gazele inflamabile. Nu utilizați instalația electică și nu aprindeți vreun chibrit/brichetă (risc de incendiu sau explozie).
6. Respirați de câteva ori înainte de a intra. După ce intrați încercați să vă țineți respirația. Țineți o batistă udă la nas și la gură
7. După ce ați salvat persoana de pericol, verificați și monitorizați căile respiratorii ale persoanei, respirația și pulsul. Puteți administra oxigen (antidot) sau analeptice respiratorii.
Dacă este necesar începeți maneverele de resuscitare. Chiar dacă persoana pare a se simți bine, solicitați ajutor medical. Singura măsură eficientă de prevenție este educația pentru sănătate. Lucrurile se pot îmbunătăți dacă parlamentul va adopta legea mea privind predarea în școli şi grădinițe a educației pentru sănătate”, a mai explicat dr. Tudor Ciuhodaru.
O fetiță a venit pe lume într-o ambulanță SMURD, în județul Arad, pe DN 7, la ora 17.40.
O britaniică în vârstă de 34 de ani a ajuns la spital după ce a mâncat un burger. Acum are dureri cronice.
O femeie în vârstă de 50 de ani a ajuns de urgență la spital după ce s-a opărit cu suc de roșii.
Fotbalistul danez Christian Eriksen care s-a prăbușit pe teren a transmis un mesaj din spital.
Actorul George Clooney a fost internat de urgență după ce a slăbit 11 kilograme pentru un rol.
Mușcătura de șarpe poate fi letală. Dr. Tudor Ciuhodaru ne explică care sunt cele 10 lucruri care ne pot salva viața.
Când sughițul devine o urgență medicală. Alături de alte două simptome, acesta poate fi semnul unui AVC.
Un puști de 13 ani are arsuri pe 60% din suprafața corpului după ce s-a electrocutat la pescuit.
Un tânăr a suferit arsuri de gradul II după explozia unei butelii într-un bloc la marginea orașului Drobeta Turnu-Severin.
Ce ar trebui să știi despre anevrismul cerebral? Cum se manifestă, cât de grav este și ce tratamente sunt disponibile?
Sindromul hemolitic uremic este o afecțiune care poate apărea atunci când vasele mici de sânge din rinichi sunt deteriorate și inflamate.
Cei doi pacienţi răniţi în incendiul de la Inoteşti sunt transferaţi, marţi, 2 martie, în străinătate cu ajutorul unei aeronave.
