Dr Răzvan Iacob, medic primar gastroenterolog, a explicat, la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, care sunt aplicațiile clinice pe care le au terapiile celulare...
Dr Răzvan Iacob, medic primar gastroenterologie de la Centrul de gastroenterologie și hepatologie al Institutului Clinic Fudeni, doctor în Medicină și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București, a vorbit la emisiunea Academia de Sănătate și despre aplicațiile clinice pe care le au terapiile celulare regenerative.
„Lăsând la o parte transplantul de celule stem hematopoietice a căror aplicație clinică e clar statuată, cunoscută și utilizată clinic pe scară largă, vorbim de alte tipuri de terapii celulare care au utilitate clinică la ora actuală și care sunt, în momentul acesta, în evaluare, în studii clinice. E vorba de transplantul de celule stem mezenchimale – o populație de celule stem adulte care a suscitat un interes deosebit datorită proprietăților lor imuno-modulatorii. (...) Spre exemplu, în cazul insuficienței hepatice acute sunt studii care utilizează transplant de celule stem mezenchimale pentru a ajuta pacientul să depășească această fază critică a insuficienței hepatice acute în care avem o suită întreagă de verigi imunologice care sunt activate și care împiedică recuperarea funcției organului. Când se discută de a transplanta o populație celulară, elementul cel mai important este să știi ce s-a întâmplat cu celula respectivă in vivo", afirmă dr Răzvan Iacob.
Specialiștii în domeniu subliniază că speranța pe viitor este ca aceste terapii celulare să înlocuiască transplantul hepatic. Însă, până acolo, este drum lung, deși sunt cercetări în curs.
"În ce privește afecțiunile hepatice, transplantul de hepatocite este cel care s-a dovedit că ar putea avea eficiența clinică cea mai mare. E vorba de transplantul unei celule mature terminal diferențiate – hepatocit. Problema e de unde iei hepatocitul pentru că sursa de hepatocite este, practic, o problemă. Ele se obțin tot de la nivelul țesutului hepatic care nu este utilizat la transplantul hepatic – e vorba de acele grefe care fie au grad mare de steatoză, fie, dintr-un motiv sau altul nu pot fi utilizate pentru transplant hepatic. Ele pot fi utilizate pentru a izola hepatocitele. Aceste hepatocite pot fi congelate și utilizate pentru a trata secvențial mai mulți pacienți. Problema care apare când vorbim de transplant de hepatocite este: care e rata de grefare a hepatocitului în ficatul primitorului. Și s-a observat că rata de grefare nu e foarte mare, deci suntem departe de a spune că prin transplantul de hepatocite vom ajunge să înlăturăm necesitatea de transplant hepatic", explică dr Răzvan Iacob.
În opinia acestuia, sunt mai multe studii legat de utilitatea transplantului de celule stem în afecțiuni cronice și rezultatele nu au fost extraordinare. Motivul? Celula stem transplantată nu e una cu funcție hepatică. "Cu cât celula pe care o transplantezi este mai matură, mai aproape de hepatocitul funcțional, cu atât rata de integrare în parenchimul hepatic e mult mai mare, dar chiar și așa ai nevoie de elemente care să ajute grefarea", adaugă specialistul.
Acesta mai amintește că există cercetări care au obținut rezultate pozitive în urma transplantul de hepatocite în afecțiunile genetice, metabolice, hepatice. Însă, studiile sunt limitate la număr restrâns de pacienți și, subliniază dr Răzvan Iacob, nu se poate spune că terapiile celule suplinesc transplantul hepatic.
Terapiile celulare sunt folosite în Neurologie și Gastroenterologie. În primul domeniu s-au făcut progrese în cazul bolilor degenerative neurologice, în special Parkinson. „Utilizarea terapiilor celulare a fost însoțită de ameliorări funcționale. Trebuie să înțelegem că este un domeniu foarte nou în care beneficiul clinic e în curs de documentare prin studii. Nu sunt tehnici pe care să le utilizezi pe scară largă și să aibă aplicabilitate clinică la pacientul de zi cu zi", mai precizează specialistul. În al doilea domeniu s-au înregistrat ameliorări la unele boli inflamatorii intestinale – prin transferul de celule stem mezenchimale – și la diabet – o ameliorare tranzitorie a bolii cu ajutorul celulelor stem.
Cum se fac aceste terapii, aflați în video:
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Ce se întâmplă când mănânci slănină sau afumături.
