Acrilamida este o substanță chimică ce se regăsește în alimente. Ce poți face pentru a reduce nivelul de acrilamidă din mâncare.
Acrilamida este o substanță chimică care se formează în mod natural în produsele alimentare cu amidon atunci când sunt gătite la temperaturi ridicate, de peste 120 °C.
”Atunci când acrilamida este prezentă în alimente, poate crește riscul de cancer în rândul consumatorilor de toate vârstele. Din fericire, există soluții pentru reducea nivelurilor de acrilamidă din alimente”, notează European Food Safety Authority.
Alimentele preferate de cei mici au un conținut ridicat de acrilamidă. Alimentele făcute din cereale, cum ar fi cerealele pentru micul dejun, biscuiții, pâinea prăjită și cafeaua, precum și produsele din cartofi, cum ar fi cartofii prăjiți și chipsurile de cartofi, sunt exemple de alimente cu niveluri mai ridicate de acrilamidă.
„Acrilamida este formată din zaharuri și aminoacizi, în principal unul numit asparagină, prezenți în mod natural în multe alimente.
Și, deși este practic imposibil să eliminați acrilamida din mâncărurile gătite care conțin amidon, puteți totuși să reduceți cantitatea printr-o gătire mai atentă și mai variată”, afirmă Luisa Ramos Bordajandi, farmacist la EFSA.
Vezi și: Semințele de susan, beneficii pentru sănătate. De ce să mănânci câteva semințe pe zi
European Food Safety Authority recomandă să nu prăjim alimentele. La temperaturi ridicate se activează acrilamida.
”În timpul prăjirii, respectați timpii și temperaturile de prăjire recomandate și evitați supra-gătirea, prăjitul excesiv și arderea. Prăjiți pâinea până capătă o culoare galben aurie, nu una maro.
Gătiți produsele din cartofi, cum ar fi cartofii prăjiți și crochetele, până devin mai de grabă aurii, decât maro. Nu depozitați cartofii în frigider, deoarece acest lucru crește nivelul de zahăr, ceea ce poate crește producția de acrilamidă în timpul gătirii.
În schimb, păstrați cartofii într-un loc întunecat și răcoros”, mai notează EFSA.
Vezi și: Bolile rare, cauzate de modificări genetice. Iliescu: Un ceas molecular al fiecărei generații
În Europa, țările colectează date despre nivelurile de acrilamidă și evaluatorii de risc și studiază aceste date pentru a înțelege dacă prezintă riscuri pentru sănătatea consumatorilor.
De asemenea, există cercetări în derulare, care urmăresc să înțeleagă mai bine cum se formează acrilamida în timpul procesării și cum putem găsi noi modalități de a reduce apariția acesteia în alimente.
European Food Safety Authority a publicat, în anul 2015, prima sa evaluare completă a riscului de acrilamidă în alimente, despre care experții concluzionează că ar putea crește riscul de a dezvolta cancer pentru consumatorii din toate grupele de vârstă.
”În prezent, studiile pe subiecți umani au furnizat dovezi limitate și inconsecvente ale riscului crescut de a dezvolta cancer.
Cu toate acestea, studiile pe animale de laborator au arătat că expunerea la acrilamidă prin dietă a crescut probabilitatea de a dezvolta mutații genetice și tumori în diferite organe.
Pe baza acestor studii pe animale, experții EFSA sunt de acord cu evaluările anterioare conform cărora acrilamida din alimente ar putea crește riscul de a dezvolta cancer pentru consumatorii din toate grupele de vârstă.
Deși acest lucru este valabil pentru toți consumatorii, pe baza greutății corporale, copiii sunt cea mai expusă grupă de vârstă”, mai notează European Food Safety Authority.
În general, deoarece este practic imposibil să se elimine în întregime acrilamida din dietă, majoritatea sfaturilor publice pentru consumator vizează obiceiuri mai selective de gătit acasă și mai multă varietate în dietă.
”Deoarece nivelurile de acrilamidă sunt direct legate de rumenirea acestor alimente, unele țări recomandă consumatorilor: "Nu-l ardeți, rumeniți-l ușor". Practicile de gătit diferite și găsirea unui echilibru mai bun, de exemplu fierberea, aburirea, sotarea, precum și prăjirea sau prăjirea, ar putea contribui, de asemenea, la reducerea expunerii globale a consumatorilor”, mai notează EFSA.
