Alergiile sunt o problemă din ce în ce mai severă care ne pot afecta în orice sezon, la orice vârstă.
Alergiile pot fi cauzate de polenul plantelor, de substanțele chimice din atmosferă, praf sau medicamente. Medicul alergolog Poliana Leru a explicat în cadrul emisiunii Sfat de Sănătate de la Antena 3 ce putem face pentru a reduce contactul cu alergenii.
"În cazul alergiilor respiratorii, putem reduce contactul cu aceste substanţe din aer, pe care le numim aeroalergene. Purtatul măştii este un mijloc de protecţie. Este bine ca persoanele care se ştiu cu alergii, să poarte mască. Este bine să cunoască plantele și să evite contactul cu ele, să ia un tratament în funcție de simptome. Tratamentele locale pe care le pot administra la nivel local. Dacă nu cedează aceste simptome cu tratamentul obișnuit, trebuie să se adreseze medicului specialist", a spus medicul alergolog Poliana Leru.
Imunoterapia este o formă de tratament a alergiilor sub forma unor substanţe injectabile care au rolul de a mări toleranţă la alergenii care declanşează simptomele supărătoare. Imunoterapia este recomandată în cazul în care persoană afectat se confruntă cu o formă foarte severă de alergie, cu simptome care durează mai mult de 3 luni de zile.
”În orice caz, imunoterapia este recomandată tuturor pacienţilor care au monosensibilizare. Este mult mai uşor să tratezi un pacient care are alergie doar la o substanţă, dar sunt mulţi pacienţi care pot avea în timp, dintr-un diagnostic întârziat, ajung să aibă sensibilizare și alergie la mai multe tipuri de plante.
Dacă apar simptome sugestive de astm, atunci tratamentul trebuie intensificat. Alergiile nu trec de la sine, decât dacă schimbăm mediul. Polenul este purtat de vând pe distanţe mari, chiar şi la 100 km. Nu sunt neapărat periculoase medicamentele antialergice, asta dacă ne referim la cele antihistaminice, pentru că se poate creşte pe durată scurtă doza. Desigur, atunci când simptomele impun o doză mai mare, atunci trebuie să fie recomandată de către un medic.
Mare atenţie că aceste medicamente histaminice scad atenţia, deci produc somnolenţă şi reduc capacitatea de concentrare şi atenţie. Nu sunt periculoase pe termen scurt”, a mai explicat alergologul.
Vezi și: Fibroza chistică, cauze și tratament. Tusea și transpirația, semnale de alarmă
Stilul de viață urban occidentalizat este asociat cu un risc mai mare de sensibilizare și la alergenii de polen. Viața urbană înseamnă expunerea crescută la o poluare atât din interior, cât și din exterior și, din cauza posibilelor interacțiuni dintre alergenii inhalați și alți factori de mediu, poate crește riscul atât de sensibilizare alergică, cât și de agravare a simptomelor pacienților care sunt deja sensibilizați.
”Simptomele sunt variabile şi depind de mai mulţi factori. Polenul din atmosferă constituie componenta de poluare biologică. Există şi componenta chimică, despre care vorbim mai mult şi o cunoaştem. În anumite perioade când atmosfera este mai încărcată, traficul este intens sau oraşul este aglomerat, atunci poluarea chimică poate să agraveze alergiile.
Cele două tipuri de poluare de agravează reciproc. De aceea, alergiile sunt mai intense la oraşe. Aglomeraţiile urbane favorizează alergiile, dar şi anumiţi factori meteorologici mai fac asta. În general, tipul de alimentaţie poate contribui la dezvoltarea unor alergii. Este important ce mâncăm dacă ne gândim la unele condimente care conţin urme din plantele la care suntem alergici.
Există sindromul de reacţie încrucişată. De exemplu, între pelin, condimente şi ţelină. Deci, atenţie la condimente. De multe ori, nu cunoaştem componenţa lor. Există şi această posibilitate ca un timp de alimentaţie să producă sau să agraveze alergiile respiratorii”, a mai subliniat sursa citată.
Prof. Dr. Carmen Bunu-Panaitescu, doctor în medicină și profesor universitar de alergologie și imunologic clinică, ne-a vorbit despre alergii și despre cea mai ciudată descoperire pe care au făcut-o în ceea ce privește această afecțiune, în România.
"Număru de alergii alimentare a crescut, cu siguranță se cauzează acestui stil de viață vestic și a faptului că această mâncare super rafinată și super modificată afectează până la urmă flora intestinală și practic, microbiomul intestinal modificat predispune ca mucoasa intestinală, mai ales a tinerilor, să fie permisivă și să lasă să treacă fragmente din diverse alimente, față de care organismul va răspunde prin producerea acestor anticorpi specifici alergiei, pentru că în mod normal n-as trebui să existe contactul cu fragmente de alimente.
Practic, în sânge ar trebui să treacă doar aminoacizi, monozaharide și acizi grași. Ori fragmentele acestea mai prost digerate, pentru că se afectează digestia și mai ușor de trecut, pentru că se afectează permeabilitatea mucoasei intestinale, vin în contact cu sistemul imun care se găsește masiv la nivelul tubului digestiv și induce un răspuns anormal care înseamnă reacția alergică.
Poate nu este așa de bine cunoscut faptul că alergiile alimentare pot să ducă la crize de astm. Sunt mulți copii alergici la lapte care fac crize de astm când beau lapte, pentru că întreg sistemul imun este alertat, atunci când alergenul vine în contact cu o zonă, fie respirator, fie piele sau mucoasa intestinală.
Vezi și: Hipoglicemia, cauze și tratament. Regula 15-15 care îți poate salva viața
Alimentele, fiind procesate, conțin aceste alergene în cantitate mai mare. Marele progres al anilor pe care-i trăim este faptul că s-a trecut către alergologia moleculară, adică se poate determina reacția alergică pentru fiecare moleculă dintr-un aliment, din lapte sunt cel puțin 6 alergene, din care câteva sunt efectiv cu risc de a induce șoc anafilactic și identificând acest lucru, poți să spui pacientului și riscul la care se expune dacă va consuma un aliment.
La fel cu grâul, soia sau diversele tipuri de alune, arahide. Poți să apreciezi dacă o persoană este alergică la alergenele majore și atunci e clar că trebuie să evite clar alimentele sau la alimentele mai puțin periculoase și atunci nu e nevoie să se oprească alimentația.
UE interzice siropurile de tuse care conțin folcodină. Substanța este factor de risc pentru apariția unei reacții anafilactice.
Alergiile la frig pot fi o problemă majoră în timpul iernii. Simptomele pot fi accentuate și de vremea rece.
Răzvan Dragomir, medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre ruptura de menisc.
Ce poți să pățești dacă nu te speli câteva zile. Detaliul scârbos care te va pune pe gânduri.
Șocul anafilactic poate să apară din cauza unor substanțe alergice. Poate pune în pericol viața.
Telefoanele sunt un magnet pentru alergeni. Asta înseamnă că ați putea dezvolta anumite alergii din cauza celui mai utilizat obiect.
Alergia la alcool poate avea reacții severe. Află ce trebuie să faci dacă ai o alergie la alcool.
Ce este rinita alergică, ce o cauzează și care e diferența dintre rinită și viroză.
Medicul pediatru Mihai Craiu a vorbit despre testul paharului în cazul unei erupții pe piele, în contextul în care spitalele sunt arhipline.
Rinita alergică, ce trebuie să știi despre ea și cum faci diferența între ea și viroza respiratorie.
Alergia la ambrozie afectează sute de mii de români. Un medicament internațional ar urma să fie introdus pe piață.
Intoleranța alimentară este o problemă frecventă care afectează mulți oameni în întreaga lume.
Care e alergia ciudată pe care medicii alergologi au descoperit-o la români.
O boală alergică și autoimună a fost identificată pentru prima dată de cercetători. De vină ar fi mutația unei gene.
Tratamentul cu aerosoli se poate face încă de la vârsta de 2 luni, cu respectarea recomandărilor medicului.
Vopseaua de păr este asociată cu riscuri semnificative. Detaliul pe care trebuie să îl știi.
