Alergiile, factori declanșatori. Medic: Când atmosfera este mai încărcată, traficul este intens sau oraşul este aglomerat, atunci poluarea chimică poate să le agraveze

alergiile - FOTO: Freepick
alergiile - FOTO: Freepick

Alergiile sunt o problemă din ce în ce mai severă care ne pot afecta în orice sezon, la orice vârstă.

Alergiile pot fi cauzate de polenul plantelor, de substanțele chimice din atmosferă, praf sau medicamente. Medicul alergolog Poliana Leru a explicat în cadrul emisiunii Sfat de Sănătate de la Antena 3 ce putem face pentru a reduce contactul cu alergenii. 

"În cazul alergiilor respiratorii, putem reduce contactul cu aceste substanţe din aer, pe care le numim aeroalergene. Purtatul măştii este un mijloc de protecţie. Este bine ca persoanele care se ştiu cu alergii, să poarte mască. Este bine să cunoască plantele și să evite contactul cu ele, să ia un tratament în funcție de simptome. Tratamentele locale pe care le pot administra la nivel local. Dacă nu cedează aceste simptome cu tratamentul obișnuit, trebuie să se adreseze medicului specialist", a spus medicul alergolog Poliana Leru.

Imunoterapie în cazul alergiilor

Imunoterapia este o formă de tratament a alergiilor sub forma unor substanţe injectabile care au rolul de a mări toleranţă la alergenii care declanşează simptomele supărătoare. Imunoterapia este recomandată în cazul în care persoană afectat se confruntă cu o formă foarte severă de alergie, cu simptome care durează mai mult de 3 luni de zile.

”În orice caz, imunoterapia este recomandată tuturor pacienţilor care au monosensibilizare. Este mult mai uşor să tratezi un pacient care are alergie doar la o substanţă, dar sunt mulţi pacienţi care pot avea în timp, dintr-un diagnostic întârziat, ajung să aibă sensibilizare și alergie la mai multe tipuri de plante.  

Dacă apar simptome sugestive de astm, atunci tratamentul trebuie intensificat. Alergiile nu trec de la sine, decât dacă schimbăm mediul. Polenul este purtat de vând pe distanţe mari, chiar şi la 100 km.  Nu sunt neapărat periculoase medicamentele antialergice, asta dacă ne referim la cele antihistaminice, pentru că se poate creşte pe durată scurtă doza. Desigur, atunci când simptomele impun o doză mai mare, atunci trebuie să fie recomandată de către un medic.

Mare atenţie că aceste medicamente histaminice scad atenţia, deci produc somnolenţă şi reduc capacitatea de concentrare şi atenţie. Nu sunt periculoase pe termen scurt”, a mai explicat alergologul. 

Vezi și: Fibroza chistică, cauze și tratament. Tusea și transpirația, semnale de alarmă

Stilul de viață ne predispune la alergii

Stilul de viață urban occidentalizat este asociat cu un risc mai mare de sensibilizare și la alergenii de polen. Viața urbană înseamnă expunerea crescută la o poluare atât din interior, cât și din exterior și, din cauza posibilelor interacțiuni dintre alergenii inhalați și alți factori de mediu, poate crește riscul atât de sensibilizare alergică, cât și de agravare a simptomelor pacienților care sunt deja sensibilizați.

”Simptomele sunt variabile şi depind de mai mulţi factori. Polenul din atmosferă constituie componenta de poluare biologică. Există şi componenta chimică, despre care vorbim mai mult şi o cunoaştem. În anumite perioade când atmosfera este mai încărcată, traficul este intens sau oraşul este aglomerat, atunci poluarea chimică poate să agraveze alergiile.

Cele două tipuri de poluare de agravează reciproc. De aceea, alergiile sunt mai intense la oraşe. Aglomeraţiile urbane favorizează alergiile, dar şi anumiţi factori meteorologici mai fac asta. În general, tipul de alimentaţie poate contribui la dezvoltarea unor alergii. Este important ce mâncăm dacă ne gândim la unele condimente care conţin urme din plantele la care suntem alergici.

Există sindromul de reacţie încrucişată. De exemplu, între pelin, condimente şi ţelină. Deci, atenţie la condimente. De multe ori, nu cunoaştem componenţa lor. Există şi această posibilitate ca un timp de alimentaţie să producă sau să agraveze alergiile respiratorii”, a mai subliniat sursa citată.

Vezi și: Apa de izvor, riscuri pentru sănătate. 12 BOLI pe care le faci dacă o bei: Nu are proprietăți miraculoase

Alergia CIUDATĂ descoperită la români. Carmen Bunu-Panaitescu: Cine ar fi crezut? Noi nu suntem obișnuiți, nu e normal

Prof. Dr. Carmen Bunu-Panaitescu, doctor în medicină și profesor universitar de alergologie și imunologic clinică, ne-a vorbit despre alergii și despre cea mai ciudată descoperire pe care au făcut-o în ceea ce privește această afecțiune, în România.

"Număru de alergii alimentare a crescut, cu siguranță se cauzează acestui stil de viață vestic și a faptului că această mâncare super rafinată și super modificată afectează până la urmă flora intestinală și practic, microbiomul intestinal modificat predispune ca mucoasa intestinală, mai ales a tinerilor, să fie permisivă și să lasă să treacă fragmente din diverse alimente, față de care organismul va răspunde prin producerea acestor anticorpi specifici alergiei, pentru că în mod normal n-as trebui să existe contactul cu fragmente de alimente.

Practic, în sânge ar trebui să treacă doar aminoacizi, monozaharide și acizi grași. Ori fragmentele acestea mai prost digerate, pentru că se afectează digestia și mai ușor de trecut, pentru că se afectează permeabilitatea mucoasei intestinale, vin în contact cu sistemul imun care se găsește masiv la nivelul tubului digestiv și induce un răspuns anormal care înseamnă reacția alergică.

Poate nu este așa de bine cunoscut faptul că alergiile alimentare pot să ducă la crize de astm. Sunt mulți copii alergici la lapte care fac crize de astm când beau lapte, pentru că întreg sistemul imun este alertat, atunci când alergenul vine în contact cu o zonă, fie respirator, fie piele sau mucoasa intestinală.

Vezi și: Hipoglicemia, cauze și tratament. Regula 15-15 care îți poate salva viața

Alimentele, fiind procesate, conțin aceste alergene în cantitate mai mare. Marele progres al anilor pe care-i trăim este faptul că s-a trecut către alergologia moleculară, adică se poate determina reacția alergică pentru fiecare moleculă dintr-un aliment, din lapte sunt cel puțin 6 alergene, din care câteva sunt efectiv cu risc de a induce șoc anafilactic și identificând acest lucru, poți să spui pacientului și riscul la care se expune dacă va consuma un aliment.

La fel cu grâul, soia sau diversele tipuri de alune, arahide. Poți să apreciezi dacă o persoană este alergică la alergenele majore și atunci e clar că trebuie să evite clar alimentele sau la alimentele mai puțin periculoase și atunci nu e nevoie să se oprească alimentația.

Citește mai departe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0