Alergiile sunt o problemă din ce în ce mai severă care ne pot afecta în orice sezon, la orice vârstă.
Alergiile pot fi cauzate de polenul plantelor, de substanțele chimice din atmosferă, praf sau medicamente. Medicul alergolog Poliana Leru a explicat în cadrul emisiunii Sfat de Sănătate de la Antena 3 ce putem face pentru a reduce contactul cu alergenii.
"În cazul alergiilor respiratorii, putem reduce contactul cu aceste substanţe din aer, pe care le numim aeroalergene. Purtatul măştii este un mijloc de protecţie. Este bine ca persoanele care se ştiu cu alergii, să poarte mască. Este bine să cunoască plantele și să evite contactul cu ele, să ia un tratament în funcție de simptome. Tratamentele locale pe care le pot administra la nivel local. Dacă nu cedează aceste simptome cu tratamentul obișnuit, trebuie să se adreseze medicului specialist", a spus medicul alergolog Poliana Leru.
Imunoterapia este o formă de tratament a alergiilor sub forma unor substanţe injectabile care au rolul de a mări toleranţă la alergenii care declanşează simptomele supărătoare. Imunoterapia este recomandată în cazul în care persoană afectat se confruntă cu o formă foarte severă de alergie, cu simptome care durează mai mult de 3 luni de zile.
”În orice caz, imunoterapia este recomandată tuturor pacienţilor care au monosensibilizare. Este mult mai uşor să tratezi un pacient care are alergie doar la o substanţă, dar sunt mulţi pacienţi care pot avea în timp, dintr-un diagnostic întârziat, ajung să aibă sensibilizare și alergie la mai multe tipuri de plante.
Dacă apar simptome sugestive de astm, atunci tratamentul trebuie intensificat. Alergiile nu trec de la sine, decât dacă schimbăm mediul. Polenul este purtat de vând pe distanţe mari, chiar şi la 100 km. Nu sunt neapărat periculoase medicamentele antialergice, asta dacă ne referim la cele antihistaminice, pentru că se poate creşte pe durată scurtă doza. Desigur, atunci când simptomele impun o doză mai mare, atunci trebuie să fie recomandată de către un medic.
Mare atenţie că aceste medicamente histaminice scad atenţia, deci produc somnolenţă şi reduc capacitatea de concentrare şi atenţie. Nu sunt periculoase pe termen scurt”, a mai explicat alergologul.
Vezi și: Fibroza chistică, cauze și tratament. Tusea și transpirația, semnale de alarmă
Stilul de viață urban occidentalizat este asociat cu un risc mai mare de sensibilizare și la alergenii de polen. Viața urbană înseamnă expunerea crescută la o poluare atât din interior, cât și din exterior și, din cauza posibilelor interacțiuni dintre alergenii inhalați și alți factori de mediu, poate crește riscul atât de sensibilizare alergică, cât și de agravare a simptomelor pacienților care sunt deja sensibilizați.
”Simptomele sunt variabile şi depind de mai mulţi factori. Polenul din atmosferă constituie componenta de poluare biologică. Există şi componenta chimică, despre care vorbim mai mult şi o cunoaştem. În anumite perioade când atmosfera este mai încărcată, traficul este intens sau oraşul este aglomerat, atunci poluarea chimică poate să agraveze alergiile.
Cele două tipuri de poluare de agravează reciproc. De aceea, alergiile sunt mai intense la oraşe. Aglomeraţiile urbane favorizează alergiile, dar şi anumiţi factori meteorologici mai fac asta. În general, tipul de alimentaţie poate contribui la dezvoltarea unor alergii. Este important ce mâncăm dacă ne gândim la unele condimente care conţin urme din plantele la care suntem alergici.
Există sindromul de reacţie încrucişată. De exemplu, între pelin, condimente şi ţelină. Deci, atenţie la condimente. De multe ori, nu cunoaştem componenţa lor. Există şi această posibilitate ca un timp de alimentaţie să producă sau să agraveze alergiile respiratorii”, a mai subliniat sursa citată.
Prof. Dr. Carmen Bunu-Panaitescu, doctor în medicină și profesor universitar de alergologie și imunologic clinică, ne-a vorbit despre alergii și despre cea mai ciudată descoperire pe care au făcut-o în ceea ce privește această afecțiune, în România.
"Număru de alergii alimentare a crescut, cu siguranță se cauzează acestui stil de viață vestic și a faptului că această mâncare super rafinată și super modificată afectează până la urmă flora intestinală și practic, microbiomul intestinal modificat predispune ca mucoasa intestinală, mai ales a tinerilor, să fie permisivă și să lasă să treacă fragmente din diverse alimente, față de care organismul va răspunde prin producerea acestor anticorpi specifici alergiei, pentru că în mod normal n-as trebui să existe contactul cu fragmente de alimente.
Practic, în sânge ar trebui să treacă doar aminoacizi, monozaharide și acizi grași. Ori fragmentele acestea mai prost digerate, pentru că se afectează digestia și mai ușor de trecut, pentru că se afectează permeabilitatea mucoasei intestinale, vin în contact cu sistemul imun care se găsește masiv la nivelul tubului digestiv și induce un răspuns anormal care înseamnă reacția alergică.
Poate nu este așa de bine cunoscut faptul că alergiile alimentare pot să ducă la crize de astm. Sunt mulți copii alergici la lapte care fac crize de astm când beau lapte, pentru că întreg sistemul imun este alertat, atunci când alergenul vine în contact cu o zonă, fie respirator, fie piele sau mucoasa intestinală.
Vezi și: Hipoglicemia, cauze și tratament. Regula 15-15 care îți poate salva viața
Alimentele, fiind procesate, conțin aceste alergene în cantitate mai mare. Marele progres al anilor pe care-i trăim este faptul că s-a trecut către alergologia moleculară, adică se poate determina reacția alergică pentru fiecare moleculă dintr-un aliment, din lapte sunt cel puțin 6 alergene, din care câteva sunt efectiv cu risc de a induce șoc anafilactic și identificând acest lucru, poți să spui pacientului și riscul la care se expune dacă va consuma un aliment.
La fel cu grâul, soia sau diversele tipuri de alune, arahide. Poți să apreciezi dacă o persoană este alergică la alergenele majore și atunci e clar că trebuie să evite clar alimentele sau la alimentele mai puțin periculoase și atunci nu e nevoie să se oprească alimentația.
Ce trebuie să știi despre mușcăturile de purici. Au o particularitate după care le poți recunoaște.
Ce este rinita alergică, ce o cauzează și care e diferența dintre rinită și viroză.
Adevărul despre ceai. Există un pericol despre care sigur nu știai. Cum îl poți evita.
Care e alergia ciudată pe care medicii alergologi au descoperit-o la români.
”Este important ca toate aceste frici să fie comunicate, conștientizate, să nu ne temem să ne temem”, susține specialistul.
Vedeta TV Andreea Mantea a declarat că suferă de o boală gravă care a determinat-o să ia în greutate.
Manichiura cu gel poate provoca alergii severe. O femeie a fost la un pas de a-și pierde degetele din cauza manichiurii.
Alergia bizară pe care o poți face chiar în propria casă poate fi declanșată de un lucru absolut banal.
Un bărbat a primit șansa la o viață normală după un dublu transplant de mână, o operație de pionierat.
Moliile vă pot afecta sănătatea, nu doar hainele. Află cum poți scăpa de acești dăunători.
Alergiile sunt o problemă din ce în ce mai severă care ne pot afecta în orice sezon, la orice vârstă.
Descoperă legătura complexă dintre factorii de mediu, precum detergenții și microplasticele, și creșterea riscului de alergii alimentare.
Fitofotodermatita apare cel mai frecvent în sezonul cald. Care sunt simptomele și când este cazul să vă prezentați la medic.
Alimentele toxice sunt cele care în cazul unor persoane pot provoca alergii alimentare.
La ce trebuie să fim atenți în cazul în care ne-au înțepat țânțarii. ”Pot deveni mortale”, susține dr. Tudor Ciuhodaru.
Sezonul alergiilor la ambrozie a început, aducând un risc crescut de reacții alergice severe.
Alergiile pot fi o sursă majoră de disconfort nocturn, afectând calitatea somnului și lăsându-te epuizat în timpul zilei.
Boala celiacă reprezintă, de fapt, intoleranța autoimună pe care unele persoane o au la gluten.
