Care e alergia ciudată pe care medicii alergologi au descoperit-o la români.
Prof. Dr. Carmen Bunu-Panaitescu, doctor în medicină și profesor universitar de alergologie și imunologic clinică, ne-a vorbit despre alergii și despre cea mai ciudată descoperire pe care au făcut-o în ceea ce privește această afecțiune, în România.
"Număru de alergii alimentare a crescut, cu siguranță se cauzează acestui stil de viață vestic și a faptului că această mâncare super rafinată și super modificată afectează până la urmă flora intestinală și practic, microbiomul intestinal modificat predispune ca mucoasa intestinală, mai ales a tinerilor, să fie permisivă și să lasă să treacă fragmente din diverse alimente, față de care organismul va răspunde prin producerea acestor anticorpi specifici alergiei, pentru că în mod normal n-as trebui să existe contactul cu fragmente de alimente.
Practic, în sânge ar trebui să treacă doar aminoacizi, monozaharide și acizi grași. Ori fragmentele acestea mai prost digerate, pentru că se afectează digestia și mai ușor de trecut, pentru că se afectează permeabilitatea mucoasei intestinale, vin în contact cu sistemul imun care se găsește masiv la nivelul tubului digestiv și induce un răspuns anormal care înseamnă reacția alergică.
Trebuie să știi asta: Ce faci dacă ești singur și faci șoc anafilactic. Simptome și POZIȚIA în care trebuie să te așezi
Poate nu este așa de bine cunoscut faptul că alergiile alimentare pot să ducă la crize de astm. Sunt mulți copii alergici la lapte care fac crize de astm când beau lapte, pentru că întreg sistemul imun este alertat, atunci când alergenul vine în contact cu o zonă, fie respirator, fie piele sau mucoasa intestinală.
Alimentele, fiind procesate, conțin aceste alergene în cantitate mai mare. Marele progres al anilor pe care-i trăim este faptul că s-a trecut către alergologia moleculară, adică se poate determina reacția alergică pentru fiecare moleculă dintr-un aliment, din lapte sunt cel puțin 6 alergene, din care câteva sunt efectiv cu risc de a induce șoc anafilactic și identificând acest lucru, poți să spui pacientului și riscul la care se expune dacă va consuma un aliment.
La fel cu grâul, soia sau diversele tipuri de alune, arahide. Poți să apreciezi dacă o persoană este alergică la alergenele majore și atunci e clar că trebuie să evite clar alimentele sau la alimentele mai puțin periculoase și atunci nu e nevoie să se oprească alimentația.
Practic, cu alergologia moleculară putem să spunem:
1. Dacă cineva este alergic la un aliment
2. Cât se severă poate să fie reacția.
În zilele de azi, alergologul are această armă extraordinară al diagnosticului molecular. E adevărat, e greu și necesită mult timp de învățare, pentru că fiecare moleculă trebuie cunoscută, implicația trebuie cunoscută și cine cu cine poate face reacție alergică este o nouă direcție de învățat în alergologie.
Foarte, foarte mulți oameni se sperie și ajung să nu mănânce aproape nimic, crezând că sunt alergici la tot. Nu există oameni alergici la tot. Există reacții încrucișate care dau falsa sperietură că persoana e alergică la ele. Eliberăm omul de o frică inutilă", a declarat prof. dr. Carmen Bunu-Panaitescu, în exclusivitate pentru DC Medical, în emisiunea Academia de Sănătate.
"Există o mulțime de alergii ascunse. De exemplu, am pacienți cu manifestări digestive, dar mai ales cutanate de tipul urticarie, legate de alimente, care nu au putut relata un anumit aliment care le-ar face rău. În acest test molecular am identificat că sunt alergici la... ce credeți? La lăcustă.
Eu cred că se folosește această făină de lăcuste de mult, în diverse alimente. Greierele a fost și el o cauza de sensibilizare.
Noi nu suntem obișnuiți cu acest tip de proteină. Cine ar fi crezut că alergia este la lăcustă și la greiere.
Din cauză că acesta a fost ultimul diagnostic ciudat pe care l-am găsit, am căutat cazuistica la nivel mondial și se descrie alergie până la șoc anafilactic și la acest greier sau lăcustă și nu cred că este o direcție normală, într-o țară europeană, care are cu totul și cu totul altă sursă de alimentație ca să ajungem să mâncăm așa ceva, deși văd că e o direcție încurajantă în momentul de față.
Eu aș merge pe o mâncare sănătoasă, bio, dar făcută cu cap și nu ar strica o colaborare între medici și cei din agronomie și să dezvoltăm ceea ce țara asta poate să dea, adică o alimentație de bună calitate", a completat ea.
Vezi mai multe în video:
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
Tratamentul care înlocuiește terapiile toxice împotriva cancerului. Are precizie de milimetru.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
