În ultimul deceniu, multe emisiuni populare de gătit au oferit inspirație pentru entuziaștii artei culinare.
Echipați cu o bibliotecă întreagă de cărți de rețete și cu o bucătărie plină cu cele mai noi gadgeturi, cei pasionați sunt gata să-și încordeze “mușchii culinari” și să devină artiști în farfurie. Dar, odată cu evoluția gătitului, apare și dorința de a face lucrurile într-un mod mai sustenabil – fie că este vorba de consumul de produse locale sau de modul în care sunt folosite ingredientele pentru a elimina risipa.
Fie că sunt acasă sau la restaurant, oamenii caută, acum mai mult ca niciodată, soluții prin care pot reduce efectele negative ale unor comportamente. Stilul nostru de viață modern duce adesea la risipă, în special când vine vorba de alimente, dar, din fericire, putem cu toții să facem diverse schimbări pentru a reduce impactul negativ asupra societății și planetei.
Poate suna simplu, dar respectarea unei liste de cumpărături ar putea fi unul dintre cele mai eficiente moduri de a limita risipa în bucătărie. În România se aruncă aproximativ 2,5 milioane de tone de mâncare anual. În medie, o persoană aruncă 132 de kilograme de alimente în fiecare an.
Cu siguranță că planificarea meselor ne-ar putea ajuta să economisim bani și resurse. De exemplu, putem folosi resturile de legume pe care le-am fi aruncat ca să gătim o supă sau o tocăniță. Iată, așadar, un sfat important: nu arunca resturile, congelează-le!
Cu toții am văzut în supermarketuri produse ambulate excesiv - mere în tăvițe de plastic, învelite în straturi suplimentare de folie. Evită astfel de produse și vei reduce semnificativ deșeurile de plastic.
Cumpără cât mai multe produse proaspete la kilogram și mergi cu propria ta pungă la cumpărături pentru a minimiza utilizarea plasticului. Verifică de unde provine mâncarea. Dacă vine de peste mări și țări, probabil că îți va crește amprenta de carbon.
Curăță recipientele și depozitează-le în containerele adecvate.
Dacă poți, ia în considerare compostarea resturilor de legume și fructe, care pot fi apoi folosite pentru a-ți fertiliza plantele sau grădina.
Cu toții putem fi mai conștienți de impactul pe care activitățile noastre îl au asupra noastră, asupra altor oameni și asupra mediului. Din fericire, există multe modalități de a reduce efectele negative ale unor comportamente.
Aceasta se aplică, de asemenea, unor chestiuni diverse, de la energia regenerabilă la îmbunătățirea sănătății și siguranței și la reducerea efectelor nocive ale fumatului. Astăzi țigările pot fi înlocuite cu alternative mai bune, fără fum, pentru adulții care altfel ar continua să fumeze. Produsele fără fum oferă nicotină, care provoacă dependență și nu este lipsită de riscuri, însă nu este cauza principală a bolilor asociate fumatului.
Renunțarea la tutun și la nicotină este întotdeauna cea mai bună alegere pe care o poate face un fumător. Cei care aleg să nu renunțe ar trebui să ia în considerare alternativele fundamentate științific care au potențialul de a reduce efectele nocive prin eliberarea de nicotină fără fum.
*Articol susținut de Philip Morris România
„În aerosolul inhalabil, cu 90% mai puțini HPHC-uri decât în fumul unei țigări”.
Fumul este un tip specific de aerosol care conține produse secundare ale arderii.
De ce este arderea o problemă?
Care e diferența dintre fumul de țigară și nicotină și ce este mai nociv, de fapt.
Fumătorii din lumea întreagă merită să aibă posibilitatea de a face alegeri informate.
