Ciocolata neagră este adesea promovată drept varianta “mai sănătoasă” a ciocolatei, în principal pentru că are un conținut mai mare de cacao. Iar diferența contează: solidele de cacao sunt o sursă bună de flavanoli, compuși naturali din plante care dau gustul ușor amărui și sunt legați de beneficii potențiale precum scăderea tensiunii arteriale și creșterea flexibilității vaselor de sânge.
O analiză din 2019 a studiilor observaționale a găsit o asociere între consumul de ciocolată și un risc mai mic de boli de inimă și circulatorii. Cea mai mare reducere a riscului a fost legată de aproximativ 45 g de ciocolată pe săptămână. Cantități mai mari au fost asociate potențial cu efecte negative, din cauza consumului prea ridicat de zahăr.
Trebuie menționat că în acea analiză nu au fost notate tipul de ciocolată și nici cantitatea de flavanoli, deci nu se poate spune direct că flavanolii din ciocolata neagră sunt explicația.
O altă analiză din 2025 a studiilor pe oameni a arătat că alimentele care conțin flavanoli (inclusiv cacao, ceai și unele fructe) ar putea reduce riscul de boli cardiace și circulatorii. Totuși, ciocolata comercială are, de regulă, niveluri mai mici de flavanoli decât produsele din boabe de cacao folosite în studii, iar o parte importantă din flavanoli se pierde în procesul de fabricație, potrivit dr. Dell Stanford, dietetician.
În analiza din 2025, alimentele cu flavanoli au fost asociate cu reducerea tensiunii arteriale crescute. Ciocolata neagră are mai mulți flavanoli decât ciocolata cu lapte, însă apare o problemă practică: etichetele nu spun, de obicei, câți flavanoli conține un produs.
În Regatul Unit, un produs din cacao poate fi descris drept “bogat în flavanoli” doar dacă oferă 200 mg de flavanoli pe zi. Majoritatea produselor nu ajung la acest prag. În plus, nu ar fi realist să îți iei toți flavanolii necesari doar din ciocolată neagră, păstrând în același timp un consum “sănătos” de ciocolată. De aceea, are sens să existe și alte surse în dietă: ceai verde și negru, struguri, fructe de pădure.
Pe lângă flavanoli, cacao conține teobromină, un compus asemănător cofeinei, cu efect stimulant ușor (mai blând decât cafeaua). Se consideră că unele beneficii atribuite ciocolatei, inclusiv posibila scădere a tensiunii, ar putea veni și de aici. Nivelurile variază, iar efectele sunt încă studiate.
Studiile despre ciocolata neagră și pierderea în greutate au rezultate contradictorii, iar răspunsul definitiv nu există încă. Un posibil avantaj practic este gustul mai amar, care poate ajuta unele persoane să se oprească la porții mai mici. Dar baza rămâne aceeași: ciocolata neagră, ca și cea cu lapte sau albă, este bogată în grăsimi, zahăr și calorii și poate contribui la creștere în greutate dacă este consumată în exces.
Câteva studii observaționale pe termen lung au sugerat că un consum moderat de ciocolată neagră (nu ciocolată cu lapte) ar putea reduce riscul de diabet de tip 2. Totuși, sunt necesare mai multe studii clinice ca să se poată spune clar că efectul există și de ce depinde.
Grăsimea din ciocolata neagră vine din untul de cacao, care are 50–60% grăsimi saturate; de obicei, ciocolata neagră are chiar mai multe grăsimi saturate decât cea cu lapte. Consumul prea mare de grăsimi saturate poate crește colesterolul „rău” (non-HDL), motiv pentru care se recomandă înlocuirea lor cu grăsimi nesaturate.
Trebuie menționată că ciocolata neagră conține acid stearic, o grăsime saturată cu efect neutru asupra colesterolului din sânge, ceea ce a alimentat ideea că “ciocolata nu crește colesterolul”. Problema este că nu conține doar acid stearic: include și alte grăsimi saturate, inclusiv aproximativ 25% acid palmitic, care este asociat cu creșterea colesterolului.