Antibioticul azitromicină a fost considerat un tratament potențial pentru COVID-19, dar s-a constatat că nu are niciun beneficiu clinic semnificativ pentru pacienții spitalizați cu forme severe ale bolii, după cum...
Antibioticul azitromicină nu are niciun beneficiu clinic semnificativ pentru pacienții spitalizați cu COVID-19 sever, a constatat o analiză preliminară a datelor din studiul de evaluare aleatorie a terapiei COVID-19 intitulat RECOVERY (RECUPERARE).
Azitromicina este cunoscută pentru proprietățile sale antiinflamatorii și deoarece inflamația, cauzată de un răspuns imun activ excesiv, este o caracteristică a bolii COVID-19 varianta severă, antibioticul a fost considerat un potențial tratament pentru COVID-19, notează The Pharmaceutical Journal (link direct sursa informației).
Cu toate acestea, analiza preliminară a datelor nu a relevat nicio diferență semnificativă în ratele de mortalitate de 28 de zile între grupul tratat cu azitromicină (19%) și grupul de control, căuia i s-a administrat tratamentul obișnuit (19%). De asemenea, cercetătorii nu au găsit dovezi ale efectelor benefice asupra riscului de progresie la ventilație mecanică sau asupra duratei de spitalizare, iar rezultatele au fost consistente în diferite subgrupuri de pacienți.
Partea de studiu cu azitromicină din cadrul RECOVERY a fost închisă la 27 noiembrie 2020, după confirmarea din partea Comitetului de conducere a studiului că au fost înscriși suficienți pacienți pentru a stabili date de eficacitate pentru acest tip de tratament.
Un total de 2.582 de pacienți au fost randomizați în grupul cu azitromicină, comparativ cu 5.184 de pacienți randomizați în grupul de control. În medie, pacienții au intrat în studiu la opt zile după debutul simptomelor.
„Deși ar putea părea dezamăgitor faptul că datele din acestă parte a studiului RECOVERY sunt negative, aceste rezultate recente sunt de fapt o altă dezvoltare importantă în lupta împotriva COVID-19”, a explicat prof dr Nick Lemoine, director medical al Institutului Național britanic pentru Sănătate, Rețeaua de cercetare clinică a cercetării.
„Studiul RECOVERY a oferit încă o dată dovezi importante, care schimbă practica, și care vor permite clinicienilor să concentreze deciziile de tratament pe alte domenii, a adăugat el.
„Doar prin efectuarea unor studii clinice solide se pot stabili dovezi importante asupra candidaților la tratament emergent - și știința medicală avansată din jurul COVID-19”, a mai explicat profesorul.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
