Bolile virale se răspândesc cu o viteză îngrijorătoare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Bolile virale afectează din ce în ce mai mulți copii. Medicii pediatri trag un semnal de alarmă în ceea ce privește contagiozitatea bronșiolitei. Dr. pediatru Mihai Craiu susține că valul din acest an este cel mai mare din ultimii 10, la nivelul Uniunii Europene. Mai multe state europene sunt deja depășite de situație.
Bronșiolita este o afecțiune cu caracter sezonier și este considerată o boală destul de comună a căilor respiratorii, mai exact a tractului respirator inferior.
Bronșiolita îi afectează în special pe bebeluși și pe copiii mici. Aceștia, spre deosebire de adulți și de copiii mai mari, au căile respiratorii mai mici și un risc mai mare ca acestea să se blocheze.
”Scriam la începutul lunii că sezonul de boli virale va fi deosebit de zgomotos anul acesta pentru copiii mici. A inceput acum mai mult de o lună cu școlarii. Și unii s-au plâns... Vai, vai iar spălat mâinile, jos masca, nu mai vrem dictatură medicală etc, etc. Las' că e bine acum. Când un val de bronșiolite, de 3 ori mai mare decât cel de anul trecut și cel mai mare din ultimii 10 ani din UE, a început să măture emisfera nordică.
Nu e numai o problemă pe malul celălalt al oceanului. Ministrul sănătății din Franța a activat planul de Situații de Urgență în fața acestei creșteri masive de copii mici cu insuficiență respiratorie. Operații amânate, copii gravi plimbați cu elicopterul, criză de paturi la ATI pediatrie...
Și nu e numai Franța... Si în Luxemburg e la fel. Iar la noi abia a început. Bun. Asta e... Suntem "deștepți" și nu ne interesează regulile. Sau suntem cu nervii la pământ și nu mai vrem vești proaste... De parcă ar fi perfect în toate componentele vieții cotidiene din România”, a scris medicul pediatru Mihai Craiu pe pagina de Facebook a Spitalului Virtual pentru Copii.
Medicul pediatru vine cu sfaturi pentru părinți. Aceștia ar trebui să țină cont de șase reguli pentru a preveni ca cei mici să se îmbolnăvească.
”Pentru cei care vor sfaturi, acestea sunt simple:
1. Familiile care au un copil mic, mai mic de 6 luni, TREBUIE să aibă grijă. În SUA 4 din 1000 de copii de această vârstă au ajuns spitalizați și ventilați, numai din octombrie încoace. Chiar nu există atâtea ventilatoare de copil în România!
2. "Grijă" înseamnă tot ce făceam în 2020, la începutul pandemiei - spălat bine mâinile, evitat să atingem fața, ochii, gura sau nasul, în special în spații publice, fără să ne dezinfectăm anterior, respectăm eticheta tusei, acoperind nasul și gura cu cotul sau cu un șervețel de unica folosință.
3. Și MAI ALES nu ducem sugarii mici la locuri comune de joacă sau la Mall. Măcar luna noiembrie, căci acum e riscul maxim.
4. Separăm de nou-născut sau sugar foarte mic, toți frații mai mari, răciți. Unii vor spune că nu e posibil. Soluția extremă este ținutul acasă al fratelui mai mare, măcar până la început de decembrie.
5. Riscul maxim este la copiii care sunt foarte mici, sub 6 luni și care au fost prematuri.
6. Sugarii cu malformații cardiace sau cei cu boli respiratorii cronice sunt la fel de predispuși la complicații grave”, a explicat dr. Mihai Craiu.
Uniunea Europeană a autorizat un tratament preventiv pentru bronşiolită, în contextul unei epidemii puternice care afectează mai mult ţări europene, au anunţat vineri companiile farmaceutice AstraZeneca şi Sanofi, producătoare ale medicamentului, informează AFP, potrivit Agerpres.
Comisia europeană a aprobat acest tratament - Nirsevimab - ”pentru prevenirea infecţiilor cu Virusul respirator sinciţial (VRS) la bebeluşi”, a precizat grupul francez Sanofi într-un comunicat.
VRS este unul dintre virusurile care declanşează bronşiolita, afecţiune ce afectează în special nou-născuţii şi care, chiar dacă în general nu este gravă, provoacă deseori simptome grave şi necesită câteodată spitalizare.
Deocamdată nu există un vaccin împotriva acestei boli, aflată în prezent la originea unei epidemii de o amploare fără precedent în ultimii ani în Franţa şi în alte ţări europene.
Vezi și: Ceața, riscuri pentru sănătate. Ce trebuie să știi despre smogul din zilele reci
Nirsevimab, comercializat sub denumirea Beyfortus, nu este un vaccin propriu-zis, însă acţionează cu o intenţie preventivă similară: administrat printr-o injecţie, vizează împiedicarea declanşării bronşiolitei.
Este vorba despre un tratament pe bază de anticorpi de sinteză care furnizează organismului în mod direct armele pentru lupta împotriva maladiei, pe când un vaccin determină organismul să producă singur astfel de anticorpi.
Autorizarea acestui tratament marchează o premieră importantă în lupta pentru combaterea bronşiolitei, chiar dacă nu va fi distribuit suficient de rapid pentru a influenţa epidemia din acest sezon.
”Beyfortus va fi disponibil pentru următorul sezon - 2023 - de bronşiolită”, a precizat Sanofi.
Este primul medicament capabil să prevină formele grave de bronşiolită în rândul bebeluşilor. Un alt tratament preventiv, produs de grupul suedezo-birtanic AstraZeneca, există deja, dar este indicat doar pentru copiii cu risc sau prematuri.
Alte tratamente de acest tip urmează să fie produse. Circa 30 de tratamente - vaccinuri sau anticorpi monoclonali - sunt în prezent în faza de studiu clinic, potrivit unei informări publicate în vara aceasta de Lancet Infectious Diseases.
”Prevenirea VRS este aproape”, au precizat autorii articolului, amintind că acest virus reprezintă a doua cauză de mortalitate în rândul bebeluşilor la nivel global, în special în ţările sărace sau în cele cu venituri medii.
Compania americană Pfizer a anunţat de asemenea în această săptămână rezultate pozitive pentru un vaccin anti-VRS, ceea ce deschide calea unei viitoare autorizări.
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Premieră medicală: Un bebeluş american a fost tratat printr-o terapie genică personalizată.
Cât și ce mănâncă un bebeluș născut prematur. Cât de important este laptele matern.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
