De ce apare durerea în piept în timpul unui infarct
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Hiperactivitatea în copilărie poate fi un semn al dezvoltării bolii Parkinson înaintea vârstei de 50 de ani. Cel puțin asta susțin cercetătorii americani care au descoperit o legătură...
Hiperactivitatea, cunoscută și ca ADHD sau tulburare cu deficit de atenție și hiperactivitate, afectează între 3% și 5% dintre copiii de vârstă școlară. Această tulburare de comportament este mai frecventă în rândul băieților decât al fetelor, raportul fiind de 3 la 1.
ADHD se manifestă prin neatenție, dificultăți de concentrare asupra unei sarcini, agitație permanentă, impulsivitate verbală și motrică. Copiii hiperactivi sunt adesea etichetați ca „neatenți”, „cu capul în nori”, „obraznici”, „impulsivi”, „violenți”.
Cauzele acestei tulburări nu sunt elucidate de oamenii de știință și numeroase studii se află în curs.
Un studiu recent, însă, se concentrează asupra unei legături dintre hiperactivitate în copilărie și dezvoltarea bolii Parkinson înaintea vârstei de 50 de ani. Studiul este efectuat la Universitatea din Utah (SUA).
Cercetătorii au analizat dosarele medicale a peste 31.769 de pacienți cu ADHD și 158.790 de pacienți fără ADHD, născuți între 1950 și 1992, în SUA.
Risc major pentru copiii hiperactivi tratați cu ritalină
Rezultatul a scos la iveală că pacienții diagnosticați cu hiperactivitate în copilărie aveau un risc dublu de a dezvolta boala Parkinson între 22 și 66 de ani. Mai grav, pacienții cu ADHD tratați cu ritalină (metilfenidat), un medicament prescris adesea în astfel de cazuri, aveau un risc de 6-8 ori mai mare de a face boala Parkinson înaintea vârstei de 50 de ani.
„Din 100.000 de adulți estimăm că, în decurs de un an, 1-2 persoane vor dezvolta boala Parkinson la vârstă precoce”, a explicat dr. Karen Curtis, coordonatorul studiului. „În schimb, într-un grup de 100.00 de persoane tratate cu medicamente pe bază de metilfenidat vor exista 8-9 pacienți care vor face Parkinson înainte de a împlini 5 de ani!”
Studiul a fost publicat în revista de specialitate„Neuropsychopharmacology.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
"Pandemia tăcută" care afectează milioane de oameni fără să știe.
Un studiu arată că auzul slab poate să crească riscul de insuficiență cardiacă.
De ce ai o stare de amețeală fără să amețești, de fapt? Semnul pe care ți-l transmite corpul.
Acest obicei previne apariția bolilor cronice, iar efectele sunt pe termen lung. Scade riscul de diabet și hipertensiune arterială.
De ce ai senzația că ți se ridică părul pe cap. Ce ascunde, de fapt, acest sentiment.
Două obiceiuri aparent inofensive pot ascunde riscuri uriașe: diabet și caner colorectal.