Diana Păun, consilier prezidențial, a vorbit despre cele planul în 10 direcții legat de sănătate și forța de muncă din sistemul medical din România, dar și despre modul în care pandemia a avut impact și...
Diana Păun, consilierul prezidențial, a vorbit despre impactul pe care l-a avut pandemia asupra lucrătorilor din sistemul sanitar, unde mulți dintre medici au ajuns la epuizare, dar și despre planul privind ”Sănătatea și forța de muncă de îngrijire în Europa”.
”Ştim cu toţii, alegerea profesiei medicale implică o serie de sacrificii. Nu există timp liber, telefonul sună permanent, pacienţii, spitalul te solicită la orice oră din zi şi din noapte. Iată că Organizaţia Mondială a Sănătăţii trage un semnal foarte important din această perspectivă şi arată cât de important este să îl privim pe medic în primul rând ca pe un om, pentru că, aşa cum spuneam şi mai devreme, consecinţele în zona burnout-ului post-pandemic au fost extrem de severe, se vede în numărul de depresii, în numărul de sinucideri înregistrate în rândul personalului medical, inclusiv în ţara noastră”, a declarat Diana Păun, consilierul prezidențial, în cadrul Aspen Healthcare Summit 2022.
Consilierul prezidenţial Diana Păun, captură video Aspen Healthcare Summit
Totodată, Diana Păun s-a referit la Raportul regional ”Sănătatea şi forţa de muncă de îngrijire în Europa”, raport care prezintă 10 direcţii de intervenţie.
”Trebuie să ne preocupăm să investim în sănătatea fizică şi mentală a lucrătorilor noştri”, a adăugat Păun, iar una dintre direcții este cea privind planul de resurse umane din Sănătate
”Din păcate, până la ora actuală nu avem, din nefericire, o strategie clară care să urmărească pregătirea şi distribuirea forţei de muncă în funcţie de maparea nevoilor de la nivel naţional şi în funcţie de ieşirile din sistem, dar, din câte cunosc, la acest moment, Ministerul Sănătăţii împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii lucrează la un astfel de plan naţional. De altfel, reforma resurselor umane din Sănătate reprezintă pilon în PNRR-ul pentru Sănătate”, a adăugat consilierul prezidenţial.
Burnout este o reacție la stresul prelungit sau cronic la locul de muncă. Se caracterizează prin trei dimensiuni principale: epuizare, cinism (mai puțină identificare cu locul de muncă) și sentimente de capacitate profesională redusă.
Mai simplu spus, dacă vă simțiți epuizat, începeți să vă urâți locul de muncă și începeți să vă simțiți mai puțin capabil la locul de muncă, prezentați semne de epuizare.
Recunoașterea semnelor vă poate ajuta să înțelegeți mai bine dacă stresul cu care vă confruntați vă afectează într-un mod negativ. Iată câteva pe care trebuie să le căutați:
- Probleme gastrointestinale
- Tensiune arterială ridicată
- Funcție imunitară slabă, o frecvență mai mare a îmbolnăvirilor
- Dureri de cap recurente
- Probleme de somn
- Probleme de concentrare
- Stare de spirit depresivă
- Sentiment de inutilitate
- Pierderea interesului sau a plăcerii
- Idei sinucigașe, notează Very Well Mind.
Printre sfaturile pe care specialiștii le au pentru persoanele care sunt epuizate se numără următoarele:
- Discutați problemele de la locul de muncă cu departamentul de resurse umane al companiei sau cu superiorul dumneavoastră.
- Explorați poziții sau sarcini mai puțin stresante în cadrul companiei dumneavoastră.
- Luați pauze regulate.
- Învățați meditația sau alte tehnici de conștientizare.
- Aveți o dietă sănătoasă.
- Faceți multe exerciții fizice.
- Practicați obiceiuri de somn sănătoase.
- Luați în considerare posibilitatea de a vă lua o vacanță.
Gabriel Dina, Corporate Affairs and Health&Value Manager, Pfizer România, susține importanța prevenției, dar și necesitatea implicării autorităților locale pentru realizarea acestui lucru, unul foarte simplu și care poate salva vieți.
”Putem să schimbăm persepctive importante pentru că, la urma urmei, fiecare dintre noi își aduce contribuția la obiectivele de îmbunătățire a sănătății și de limitare a poverii bolii.
De altfel, chiar pandemia ne-a arătat tehnici noi de imaginat o luptă împotriva bolilor, în afara unui parteneriat. Au existat eforturi și contribuții pe care industria inovativă de cercetare și dezvoltare le-a adus în această luptă, pentru că suntem într-un moment în care suntem din nou împreună.
Lucrurile acestea nu ar fi fost posibile, cu siguranță, dacă nu am fi fost martorii unei colaborări fără precedent între industrie, sectorul public, lumea academică sau comunitatea medicală, asociațiile de pacienți.
S-au stabilit recorduri mondiale, istorice: vaccin în 326 de zile, am avut mai multe vaccinuri într-un timp scurt, distribuite peste 12 miliarde de doze la nivel mondial, cu o componentă importantă de echitate. Cei care am reușit, cele câteva companii, ne-am adus aportul la acest obiectiv de echitate pe care consilierul prezidențial îl amintește de fiecare dată. Noi, peste un miliard de doze le-am dat la prețuri fără profit, înțelegând că trebuie să punem capăt pandemiei peste tot în lume. Citește mai departe AICI.
Mai multe în video:
Cât ne costă propria sănătate. Câți bani scoatem din buzunar chiar dacă avem asigurări de sănătate.
