EXCLUSIV De ce nu poate fi testată toată populația pe banii CNAS. Larisa Mezinu Bălan (CNAS): Mergem la pacienții cu risc

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) își propune să schimbe modul în care sunt decontate testările pentru depistarea bolilor, cu accent pe pacienții care prezintă factori de risc sau suspiciuni de diagnostic. Obiectivul este accesul mai rapid la testare și depistarea timpurie a bolilor, inclusiv a celor rare și oncologice.

Larisa Mezinu-Bălan, reprezentantă a CNAS, a explicat că testarea timpurie reprezintă un obiectiv important al instituției, însă finanțarea acestor servicii trebuie să țină cont de resursele limitate ale sistemului de asigurări de sănătate.

Depistarea timpurie, prioritate pentru CNAS. Testarea pacienților cu suspiciuni, esențială

Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția asupra importanței accesului la testare atunci când există suspiciuni de boală. Potrivit acesteia, depistarea timpurie nu trebuie să vizeze exclusiv bolile rare, ci toate afecțiunile pentru care diagnosticul precoce poate schimba evoluția bolii.

"Este un test simplu pentru diagnostic, dar nu știu dacă mai este atât de simplu pentru un sistem subfinanțat. De ceva timp, și este un obiectiv major al CNAS, ne focusăm pe depistare timpurie. Este evident că argumentele sunt în favoarea depistării timpurii pentru orice tip de boală, nu vorbim doar de bolile rare.

Ideal este ca acolo unde există o suspiciune, că vorbim de boală rară, că vorbim de pacienți oncologici, că vorbim despre orice tip de boală să avem acces la testare. Este necesar!", a declarat Larisa Mezinu-Bălan, în cadrul dezbaterii "HEALTH FORUM: Acoperirea universală în bolile rare – cum acoperim distanța dintre rezoluția OMS și practica de zi cu zi din România", organizată de DC Media Group.

De ce nu poate CNAS să deconteze testarea întregii populații sănătoase

Reprezentanta CNAS a făcut o distincție între testarea pacienților care prezintă suspiciuni sau factori de risc și screeningul populației sănătoase. În opinia sa, fondurile din sistemul de asigurări sociale de sănătate trebuie să susțină în primul rând accesul asiguraților la servicii medicale esențiale atunci când apare o problemă de sănătate.

"Pentru screening, adică să testezi o populație sănătoasă, nu este fezabil să decontezi aceste testări dintr-un fond care reprezintă contribuția asiguraților dintr-un stat. Asta înseamnă că asiguratul contribuie să aibă acces la servicii esențiale de sănătate, ca un mecanism de protecție atunci când se confruntă cu o boală.

Să ne testăm în avans ca să descoperim în proporții majore că nu suntem pasibili, atunci ar fi consum de fonduri din acești bani în mod inutil. Tocmai de aceea, mergem pentru pacienții la risc de a modifica normele actuale", a explicat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS.

Bolile rare au nevoie de finanțare predictibilă, nu de intervenții de urgență

Un alt punct important al intervenției a vizat finanțarea sistemului de sănătate și necesitatea unei schimbări de abordare în cazul bolilor rare.

Larisa Mezinu-Bălan consideră că România trebuie să renunțe la intervențiile punctuale, dictate de urgențe, și să construiască un mecanism de finanțare stabil, care să ofere predictibilitate pacienților.

"Trebuie să trecem de la acest management de urgență în bolile rare, la un management predictibil în bolile rare. Ne lipsește o finanțare adecvată. Ca să avem o finanțare adecvată, statul român împreună cu cetățenii din România trebuie să înțeleagă un aspect care este firesc și logic: asigurarea socială de sănătate are nevoie, pe lângă solidaritate, de contributivitate.

Dacă statul român alege să scutească de la plata contribuției de asigurări de sănătate anumite categorii de persoane, să înțeleagă că pentru acele categorii bugetul de stat trebuie să vină, să susțină bani FNUASS. Altfel nu vom face decât să fim într-un deficit permanent și vom fi dependenți ca fond național de asigurări sociale de sănătate de acei bani care țin fie de rectificare bugetară, fie de ajutor de la bugetul de stat", a declarat Larisa Mezinu-Bălan, în cadrul dezbaterii "HEALTH FORUM: Acoperirea universală în bolile rare – cum acoperim distanța dintre rezoluția OMS și practica de zi cu zi din România", organizată de DC Media Group.

Aproape 53% dintre asigurați sunt contribuabili. CNAS anunță plăți integrale către furnizorii de servicii medicale

În ceea ce privește finanțarea Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), Larisa Mezinu-Bălan a prezentat și efectele măsurilor adoptate în vara anului 2025.

Potrivit acesteia, ponderea persoanelor asigurate care contribuie la sistem a crescut de la 35% la aproape 53%. Reprezentanta CNAS susține că această evoluție a contribuit la o mai bună predictibilitate financiară și la efectuarea plăților către furnizorii de servicii medicale.

"Aproape 53% din totalul persoanelor asigurate sunt persoane contribuabile cu măsurile incluse în vara anului 2025. Înainte stăteam și mai prost, 35% erau contribuabilii. Aceste măsuri au venit cumva să asigure predictibilitate. La finalul anului 2025 s-au realizat plățile integrale către toate tipurile de asistență medicală și plăți importante pentru concedii medicale.

Pe parcursul anului 2026, tot din același motiv am reușit să realizăm plăți integrale lunare. Inclusiv pentru luna aceasta plătim integral farmacii, spitale, medici de familie, medici din ambulatoriu, și cu plata concediilor medicale am ajuns la luna noiembrie 2025, iar în trecut eram la ani distanță.

Banii la fond nu fac altceva decât să vină să susțină acest principiu de solidaritate", a declarat Larisa Mezinu-Bălan, în cadrul dezbaterii "HEALTH FORUM: Acoperirea universală în bolile rare – cum acoperim distanța dintre rezoluția OMS și practica de zi cu zi din România", organizată de DC Media Group.