Deseori confudate, alergia și intoleranța înseamnă de fapt altceva. Iată cum se manifestă și cum apar fiecare în parte, dar și care sunt cele 14 mari categorii recunoscute de alergene: ...
- nu apare la primul contact cu alimentul (etapa de sensibilizare)
- debut: brusc, la scurt timp după consumul alimentului (de la câteva minute până la două ore) - manifestările: întotdeauna reproductibile după consumul alimentului, indiferent de cantitate poate fi declanșată de contactul cu cantități foarte mici din alimentul respectiv (urme)
- poate pune în pericol viața pacientului pentru unele alimente se poate induce toleranța prin protocoale de desensibilizare.
- poate să apară de la primul contact cu alimentul (fără sensibilizare)
- debut: treptat, după câteva ore de la contactul cu alimentul
- manifestările: inconstante, în funcție de canitatea de aliment consumată
- poate fi declanșată de consumul unor cantități mai mari de alimente
- de cele mai multe ori nu pune viața pacientului în pericol
- nu poate fi indusă toleranța.
Exemplu: Intoleranța la lactoză/ fructoză/ gluten (sensibilitatea celiacă/non-celiacă)
1. Cerealele care conțin gluten (grâul, secara, orzul, ovăzul, hibridele)
2. Laptele
3. Ouăle
4. Arahidele
5. Nucile (migdalele, alunele, nucile, caju, fisticul, nucile pecan, braziliene, de macadamia, de Queensland)
6. Peștele
7. Semințele de susan
8. Soia
9. Crustaceele (crabii, homarii, racii, creveții)
10. Moluștele (midiile, stridiile, calamarii, caracatița)
11. Muștarul
12. Țelina
13. Dioxidul de sulf și sulfiții
14. Lupinul
TEORETIC, orice lucru care conține proteine poate fi o sursă alergenică.
Sunt cunoscute circa 170 de alimente care pot declanșa alergii alimentare din care s-au izolat peste 400 alergene alimentare grupate, în principal, în 10 familii de proteine, în funcție de structura/rolul pe care îl îndeplinesc.
În Uniunea Europeană sunt considerate periculoase 14 tipuri de alergene alimentare: cereale care conțin gluten (grâu, secară, orz, ovăz, hibride); lapte; arahide; nucifere (migdale, alune, nuci, caju, nuci pecan, nuci braziliene, nuci macadamia sau nuci Queensland, fistic); dioxid de sulf și sulfiți E220-E228 (la o concentrație mai mare de 10 ppm - părți per milion sau mg/kg); muștar; țelină; ouă; semințe de susan; soia; crustacee (crabi, homari, raci, creveți); lupin; pește; moluște (midii, stridii, calamari, caracatiță).
O boală alergică și autoimună a fost identificată pentru prima dată de cercetători. De vină ar fi mutația unei gene.
Boala celiacă reprezintă, de fapt, intoleranța autoimună pe care unele persoane o au la gluten.
Un bol cu sare plasat pe pervazul ferestrei te scapă de o problemă enervantă care, de altfel, îți poate afecta sănătatea.
Sezonul alergiilor la ambrozie a început, aducând un risc crescut de reacții alergice severe.
Care sunt sfaturile pentru un somn odihnitor, dar și pentru o viață fără alergii.
Alergia bizară pe care o poți face chiar în propria casă poate fi declanșată de un lucru absolut banal.
Sezonul cald vine cu o serie de provocări pentru copii și părinți. Cum să îi protejăm pe cei mici de pișcăturile de insecte.
Alergiile de primăvară sunt coșmarul multor persoane care suferă de alergii la polen.
Află mai multe despre alergia la polen și cum îți dai seama dacă nivelul din atmosferă este unul ridicat.
Alergia la alcool poate avea reacții severe. Află ce trebuie să faci dacă ai o alergie la alcool.
Telefoanele sunt un magnet pentru alergeni. Asta înseamnă că ați putea dezvolta anumite alergii din cauza celui mai utilizat obiect.
Intoleranța la histamină - ce este, care sunt simptomele și care sunt alimentele care trebuie evitate.
Alergiile la frig pot fi o problemă majoră în timpul iernii. Simptomele pot fi accentuate și de vremea rece.
Intoxicația cu deodorant poate fi mortală. Iată ce trebuie să faci dacă ai inhalat vaporii parfumului sau ai deodorantului.
Cum să cureți bradul artificial și ce poți să pățești dacă nu faci lucrul acesta.
