Deseori confudate, alergia și intoleranța înseamnă de fapt altceva. Iată cum se manifestă și cum apar fiecare în parte, dar și care sunt cele 14 mari categorii recunoscute de alergene: ...
- nu apare la primul contact cu alimentul (etapa de sensibilizare)
- debut: brusc, la scurt timp după consumul alimentului (de la câteva minute până la două ore) - manifestările: întotdeauna reproductibile după consumul alimentului, indiferent de cantitate poate fi declanșată de contactul cu cantități foarte mici din alimentul respectiv (urme)
- poate pune în pericol viața pacientului pentru unele alimente se poate induce toleranța prin protocoale de desensibilizare.
- poate să apară de la primul contact cu alimentul (fără sensibilizare)
- debut: treptat, după câteva ore de la contactul cu alimentul
- manifestările: inconstante, în funcție de canitatea de aliment consumată
- poate fi declanșată de consumul unor cantități mai mari de alimente
- de cele mai multe ori nu pune viața pacientului în pericol
- nu poate fi indusă toleranța.
Exemplu: Intoleranța la lactoză/ fructoză/ gluten (sensibilitatea celiacă/non-celiacă)
1. Cerealele care conțin gluten (grâul, secara, orzul, ovăzul, hibridele)
2. Laptele
3. Ouăle
4. Arahidele
5. Nucile (migdalele, alunele, nucile, caju, fisticul, nucile pecan, braziliene, de macadamia, de Queensland)
6. Peștele
7. Semințele de susan
8. Soia
9. Crustaceele (crabii, homarii, racii, creveții)
10. Moluștele (midiile, stridiile, calamarii, caracatița)
11. Muștarul
12. Țelina
13. Dioxidul de sulf și sulfiții
14. Lupinul
TEORETIC, orice lucru care conține proteine poate fi o sursă alergenică.
Sunt cunoscute circa 170 de alimente care pot declanșa alergii alimentare din care s-au izolat peste 400 alergene alimentare grupate, în principal, în 10 familii de proteine, în funcție de structura/rolul pe care îl îndeplinesc.
În Uniunea Europeană sunt considerate periculoase 14 tipuri de alergene alimentare: cereale care conțin gluten (grâu, secară, orz, ovăz, hibride); lapte; arahide; nucifere (migdale, alune, nuci, caju, nuci pecan, nuci braziliene, nuci macadamia sau nuci Queensland, fistic); dioxid de sulf și sulfiți E220-E228 (la o concentrație mai mare de 10 ppm - părți per milion sau mg/kg); muștar; țelină; ouă; semințe de susan; soia; crustacee (crabi, homari, raci, creveți); lupin; pește; moluște (midii, stridii, calamari, caracatiță).
Ce este rinita alergică, ce o cauzează și care e diferența dintre rinită și viroză.
În vremurile actuale există mai multe alergii decât în urmă cu o generație, însă părinții nu trebuie să intre în panică.
Alergiile de primăvară sunt coșmarul multor persoane care suferă de alergii la polen.
Fitofotodermatita apare cel mai frecvent în sezonul cald. Care sunt simptomele și când este cazul să vă prezentați la medic.
De ce ești alergic - cauzele alergiilor, simptome, tratament, prevenție.
Vopseaua de păr este asociată cu riscuri semnificative. Detaliul pe care trebuie să îl știi.
Alergiile pot varia de la simptome ușoare la reacții severe, incluzând dificultăți de respirație și anafilaxie.
Ce trebuie să știi despre mușcăturile de purici. Au o particularitate după care le poți recunoaște.
De la produse nepotrivite, la emoții sau condiții meteo, printre factorii apariției pielii intolerante.
Balonarea frecventă poate fi semnul acestei afecțiuni extrem de răspândite care nu are tratament, ci poate fi doar ameliorată.
Alimentele toxice sunt cele care în cazul unor persoane pot provoca alergii alimentare.
UE interzice siropurile de tuse care conțin folcodină. Substanța este factor de risc pentru apariția unei reacții anafilactice.
Tatuajele nu doar că înfrumusețează corpul, dar au și beneficii la care nici nu te-ai fi așteptat.
