Deseori confudate, alergia și intoleranța înseamnă de fapt altceva. Iată cum se manifestă și cum apar fiecare în parte, dar și care sunt cele 14 mari categorii recunoscute de alergene: ...
- nu apare la primul contact cu alimentul (etapa de sensibilizare)
- debut: brusc, la scurt timp după consumul alimentului (de la câteva minute până la două ore) - manifestările: întotdeauna reproductibile după consumul alimentului, indiferent de cantitate poate fi declanșată de contactul cu cantități foarte mici din alimentul respectiv (urme)
- poate pune în pericol viața pacientului pentru unele alimente se poate induce toleranța prin protocoale de desensibilizare.
- poate să apară de la primul contact cu alimentul (fără sensibilizare)
- debut: treptat, după câteva ore de la contactul cu alimentul
- manifestările: inconstante, în funcție de canitatea de aliment consumată
- poate fi declanșată de consumul unor cantități mai mari de alimente
- de cele mai multe ori nu pune viața pacientului în pericol
- nu poate fi indusă toleranța.
Exemplu: Intoleranța la lactoză/ fructoză/ gluten (sensibilitatea celiacă/non-celiacă)
1. Cerealele care conțin gluten (grâul, secara, orzul, ovăzul, hibridele)
2. Laptele
3. Ouăle
4. Arahidele
5. Nucile (migdalele, alunele, nucile, caju, fisticul, nucile pecan, braziliene, de macadamia, de Queensland)
6. Peștele
7. Semințele de susan
8. Soia
9. Crustaceele (crabii, homarii, racii, creveții)
10. Moluștele (midiile, stridiile, calamarii, caracatița)
11. Muștarul
12. Țelina
13. Dioxidul de sulf și sulfiții
14. Lupinul
TEORETIC, orice lucru care conține proteine poate fi o sursă alergenică.
Sunt cunoscute circa 170 de alimente care pot declanșa alergii alimentare din care s-au izolat peste 400 alergene alimentare grupate, în principal, în 10 familii de proteine, în funcție de structura/rolul pe care îl îndeplinesc.
În Uniunea Europeană sunt considerate periculoase 14 tipuri de alergene alimentare: cereale care conțin gluten (grâu, secară, orz, ovăz, hibride); lapte; arahide; nucifere (migdale, alune, nuci, caju, nuci pecan, nuci braziliene, nuci macadamia sau nuci Queensland, fistic); dioxid de sulf și sulfiți E220-E228 (la o concentrație mai mare de 10 ppm - părți per milion sau mg/kg); muștar; țelină; ouă; semințe de susan; soia; crustacee (crabi, homari, raci, creveți); lupin; pește; moluște (midii, stridii, calamari, caracatiță).
Un bol cu sare plasat pe pervazul ferestrei te scapă de o problemă enervantă care, de altfel, îți poate afecta sănătatea.
Ce este rinita alergică, ce o cauzează și care e diferența dintre rinită și viroză.
Artista Adda se luptă cu o boală rară, cu care a fost diagnosticată în urmă cu un an: intoleranța la histamină.
Alergia bizară pe care o poți face chiar în propria casă poate fi declanșată de un lucru absolut banal.
Moliile vă pot afecta sănătatea, nu doar hainele. Află cum poți scăpa de acești dăunători.
Alergiile pot fi o sursă majoră de disconfort nocturn, afectând calitatea somnului și lăsându-te epuizat în timpul zilei.
Vedeta TV Andreea Mantea a declarat că suferă de o boală gravă care a determinat-o să ia în greutate.
Alergiile sunt o problemă din ce în ce mai severă care ne pot afecta în orice sezon, la orice vârstă.
Cum se poate scăpa de alergia la polenul de ambrozie.
Vopseaua de păr este asociată cu riscuri semnificative. Detaliul pe care trebuie să îl știi.
Care e alergia ciudată pe care medicii alergologi au descoperit-o la români.
O boală alergică și autoimună a fost identificată pentru prima dată de cercetători. De vină ar fi mutația unei gene.
Alergiile sunt o problemă din ce în ce mai severă care afectează chiar și copiii.
Alergia la detergent poate cauza anumite neplăceri. Află ce poți face în cazul în care te confrunți cu o alergie la detergent.
Care sunt sfaturile pentru un somn odihnitor, dar și pentru o viață fără alergii.
Fitofotodermatita apare cel mai frecvent în sezonul cald. Care sunt simptomele și când este cazul să vă prezentați la medic.
