Bacteria mâncătoare de carne ce pune viața în pericol. Dr. Cosmin Măcuceanu: Se răspândește rapid. Este extrem de gravă
Această infecție se răspândește rapid și este extrem de gravă.
Fasceita necrozantă, o infecție bacteriană rară dar extrem de gravă, își face simțită prezența în comunități, generând îngrijorare și panică printre medici și cetățeni deopotrivă.
Această boală devastatoare, cunoscută și sub denumirea de "bacteria care mănâncă carne", este cauzată în majoritatea cazurilor de streptococi betahemolitici de grup A sau de o combinație de bacterii aerobe și anaerobe, incluzând specii precum Streptococ, Stafilococ, Proteus, Pseudomonas și altele.
Fasceita necrozantă, ce este

Fasceita necrozantă - FOTO: Freepik@vivekfxstudio
Dr. Cosmin Măcuceanu, medic rezident boli infecțioase, arată pe pagina de Facebook a Spitalului Victor Babeș din Timișoara, ce este fasceita necrozantă.
"Bacteria care mănâncă carne. Fasceita necrozantă (FN) este o infecție bacteriană a pielii și a țesuturilor moi subiacente, cauzată în 80% din cazuri de streptococi betahemolitici de grup A (GAS) sau de un mix de bacterii aerobe și anaerobe (specii de Streptococ, Stafilococ, Proteus, Pseudomonas, Klebsiella, E. coli, Clostridium, Bacteroides).
Boala necesită intervenție medicală imediată și agresivă pentru a preveni complicațiile severe și mortalitatea ridicată asociată. Infecția poate începe printr-o leziune minoră a pielii, cum ar fi o tăietură, o mușcătură de insectă sau o înțepătură, și se răspândește rapid în țesuturile moi din proximitate.
Este o infecție rară, dar extrem de gravă, care progresează rapid. La aproximativ 85% dintre pacienții cu FN apare sindromul șocului septic. Incidența insuficienței multiple de organe și a mortalității este de 30%", arată dr. Cosmin Măcuceanu, medic rezident boli infecțioase, arată pe pagina de Facebook a Spitalului Victor Babeș din Timișoara.
Fasceita necrozantă, cauze
Modul de transmitere este în general prin contact direct cu leziuni minore ale pielii, precum tăieturi sau mușcături de insecte, iar boala se poate răspândi rapid în țesuturile moi din proximitate. Simptomele includ febră, dureri severe și inflamație intensă în zona afectată, cu un grad de severitate care nu este întotdeauna proporțional cu aspectul clinic al leziunii.
"Factorii favorizanți sunt obezitatea, diabetul zaharat, patologia renală, insuficiența venoasă/arterială periferică, imunosupresia sau intervențiile chirurgicale abdominale recente. FN se caracterizează prin febră și dureri severe care nu sunt proporționale cu semnele clinice ale infecției pielii. Zona afectată devine eritematoasă (roșiatică), tumefiată și edematiată (lucioasă și umflată), iar la atingere este foarte caldă", mai arată dr. Cosmin Măcuceanu.
Fasceita necrozantă, tratament
Tratamentul pentru fasceita necrozantă necesită o abordare agresivă și rapidă, combinând terapia chirurgicală și terapia medicamentoasă. Debridarea extensivă a țesutului infectat și necrozat este esențială, uneori fiind necesară chiar și amputarea membrului afectat. În paralel, tratamentul medicamentos se bazează pe antibiotice cu spectru larg și terapie intensivă pentru susținerea funcțiilor vitale și tratarea complicațiilor grave.
"Tratamentul pentru FN are două componente: terapia chirurgicală și terapia medicamentoasă. Este esențială intervenția chirurgicală promptă cu debridarea (rezecția) extensivă a țesutului infectat și necrozat, dar și explorarea fasciei profunde și a mușchilor subiacenți, uneori fiind necesară amputarea membrului afectat.
Tratamentul medicamentos trebuie inițiat rapid sub strictă supraveghere medicală. Terapia se bazează pe o combinație de antibiotice cu spectru larg, iar în cazurile extreme terapie intensivă pentru susținerea funcțiilor vitale și tratamentul complicațiilor asociate, insuficiența renală sau șocul septic", mai explică dr. Cosmin Măcuceanu, medic rezident boli infecțioase la Spitalul Victor Babeș, Timișoara.
-
Greșeli comune în administrarea medicamentelor. Ce trebuie să știi17.04.2026, 21:43
-
Alexandru Rogobete anunță noi reforme în Sănătate17.04.2026, 20:19
-
-
De ce o ia razna tensiunea dacă ai diabet17.04.2026, 19:03
-
EXCLUSIV Super-gripa lovește Europa. Dr. Adrian Marinescu vine cu explicații
Cum se transmite tusea convulsivă și ce trebuie să faci dacă ai fost expus
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Epidemie fără precedent de meningită meningococică în Canterbury: 15 cazuri, 2 decese
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Ce se întâmplă dacă bei direct dintr-o doză, fără să o cureți înainte. Un medic de boli infecțioase dezvăluie ce boli sunt pe doze
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
De ce faci herpes la gură
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
La ce să fii atent când mănânci conserve. Dr. Tudor Ciuhodaru: Mortală
Cât de periculos este să stai pe vasul de toaletă
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Boala legionarilor: simptomele bolii care se ascunde în aerul condiționat sau apă
Noua tulpină a virusului gripal ar putea copleși spitalele și provoca mii de decese
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
