Bacteria mâncătoare de carne ce pune viața în pericol. Dr. Cosmin Măcuceanu: Se răspândește rapid. Este extrem de gravă
Această infecție se răspândește rapid și este extrem de gravă.
Fasceita necrozantă, o infecție bacteriană rară dar extrem de gravă, își face simțită prezența în comunități, generând îngrijorare și panică printre medici și cetățeni deopotrivă.
Această boală devastatoare, cunoscută și sub denumirea de "bacteria care mănâncă carne", este cauzată în majoritatea cazurilor de streptococi betahemolitici de grup A sau de o combinație de bacterii aerobe și anaerobe, incluzând specii precum Streptococ, Stafilococ, Proteus, Pseudomonas și altele.
Fasceita necrozantă, ce este

Fasceita necrozantă - FOTO: Freepik@vivekfxstudio
Dr. Cosmin Măcuceanu, medic rezident boli infecțioase, arată pe pagina de Facebook a Spitalului Victor Babeș din Timișoara, ce este fasceita necrozantă.
"Bacteria care mănâncă carne. Fasceita necrozantă (FN) este o infecție bacteriană a pielii și a țesuturilor moi subiacente, cauzată în 80% din cazuri de streptococi betahemolitici de grup A (GAS) sau de un mix de bacterii aerobe și anaerobe (specii de Streptococ, Stafilococ, Proteus, Pseudomonas, Klebsiella, E. coli, Clostridium, Bacteroides).
Boala necesită intervenție medicală imediată și agresivă pentru a preveni complicațiile severe și mortalitatea ridicată asociată. Infecția poate începe printr-o leziune minoră a pielii, cum ar fi o tăietură, o mușcătură de insectă sau o înțepătură, și se răspândește rapid în țesuturile moi din proximitate.
Este o infecție rară, dar extrem de gravă, care progresează rapid. La aproximativ 85% dintre pacienții cu FN apare sindromul șocului septic. Incidența insuficienței multiple de organe și a mortalității este de 30%", arată dr. Cosmin Măcuceanu, medic rezident boli infecțioase, arată pe pagina de Facebook a Spitalului Victor Babeș din Timișoara.
Fasceita necrozantă, cauze
Modul de transmitere este în general prin contact direct cu leziuni minore ale pielii, precum tăieturi sau mușcături de insecte, iar boala se poate răspândi rapid în țesuturile moi din proximitate. Simptomele includ febră, dureri severe și inflamație intensă în zona afectată, cu un grad de severitate care nu este întotdeauna proporțional cu aspectul clinic al leziunii.
"Factorii favorizanți sunt obezitatea, diabetul zaharat, patologia renală, insuficiența venoasă/arterială periferică, imunosupresia sau intervențiile chirurgicale abdominale recente. FN se caracterizează prin febră și dureri severe care nu sunt proporționale cu semnele clinice ale infecției pielii. Zona afectată devine eritematoasă (roșiatică), tumefiată și edematiată (lucioasă și umflată), iar la atingere este foarte caldă", mai arată dr. Cosmin Măcuceanu.
Fasceita necrozantă, tratament
Tratamentul pentru fasceita necrozantă necesită o abordare agresivă și rapidă, combinând terapia chirurgicală și terapia medicamentoasă. Debridarea extensivă a țesutului infectat și necrozat este esențială, uneori fiind necesară chiar și amputarea membrului afectat. În paralel, tratamentul medicamentos se bazează pe antibiotice cu spectru larg și terapie intensivă pentru susținerea funcțiilor vitale și tratarea complicațiilor grave.
"Tratamentul pentru FN are două componente: terapia chirurgicală și terapia medicamentoasă. Este esențială intervenția chirurgicală promptă cu debridarea (rezecția) extensivă a țesutului infectat și necrozat, dar și explorarea fasciei profunde și a mușchilor subiacenți, uneori fiind necesară amputarea membrului afectat.
Tratamentul medicamentos trebuie inițiat rapid sub strictă supraveghere medicală. Terapia se bazează pe o combinație de antibiotice cu spectru larg, iar în cazurile extreme terapie intensivă pentru susținerea funcțiilor vitale și tratamentul complicațiilor asociate, insuficiența renală sau șocul septic", mai explică dr. Cosmin Măcuceanu, medic rezident boli infecțioase la Spitalul Victor Babeș, Timișoara.
-
-
De ce uităm unde punem lucrurile când suntem pe fugă?02.06.2026, 20:32
-
5 obiceiuri simple care protejează creierul împotriva demenței02.06.2026, 18:59
-
-
Virusul comun care crește dramatic riscul de probleme cardiace potențial fatale
Boala legionarilor: simptomele bolii care se ascunde în aerul condiționat sau apă
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
Câini morți după infectarea cu o nouă bacterie de la căpușe. Riscul pentru oameni crește
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Ce se întâmplă dacă bei direct dintr-o doză, fără să o cureți înainte. Un medic de boli infecțioase dezvăluie ce boli sunt pe doze
EXCLUSIV De ce rabia sperie mai mult decât gripa. Dr. Adrian Marinescu, dezvăluiri
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Sute de turiști blocați din cauza unei epidemii fulgerătoare. Ce este novovirusul
Virusul Nipah, "greu de detectat". Un expert explică: Are perioadă lungă de incubație
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
EXCLUSIV Gripa, fatală. Dr. Adrian Marinescu, avertisment: Riscuri crescute. Forme severe
Virusul care se ascunde în brânză
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
