COVID-19, impact asupra creierului. Forma severă a bolii îmbătrânește creierul cu 20 de ani

Vezi și: Recuperarea după operația la inimă. Ce este interzis să faci. Greșeala care te costă viața

Cercetătorii au dezvăluit că formele severe de COVID-19 pot duce la afectări cognitive pe termen lung, echivalente cu îmbătrânirea accelerată a creierului. Studiul arată că, chiar și după recuperare, pacienții pot suferi un declin mental semnificativ, similar cu adăugarea a două decenii la vârsta creierului lor.

Studiul scoate în evidență efectele severe și de durată asupra sănătății creierului. Cercetătorii au raportat o diminuare a volumului creierului în anumite regiuni esențiale și au identificat niveluri ridicate de proteine asociate leziunilor cerebrale la pacienții recuperați de COVID-19.

Aceste rezultate subliniază impactul profund pe care virusul îl poate avea, extinzându-se mult dincolo de complicațiile respiratorii.

Studiu amplu

Această cercetare, publicată pe 23 septembrie 2024 în Nature Medicine, este cel mai amplu studiu realizat în Marea Britanie despre impactul COVID-19 asupra creierului. Condus de oameni de știință de la Universitatea din Liverpool, King’s College London și Universitatea din Cambridge, studiul a monitorizat pacienții în cadrul Consorțiului COVID-CNS.

Cercetarea s-a concentrat pe înțelegerea efectelor biologice și neurologice pe termen lung ale virusului la pacienții spitalizați, potrivit studiului publicat în revista Nature.

Vezi și: Angioplastia coronariană, tehnica ce înlocuiește bypass-ul. Dr. Rodica Niculescu: Nu mai tăiem toracele. E mult mai simplă

Afectarea cognitivă post-COVID

Studiul a constatat că pacienții care fuseseră spitalizați cu COVID-19 au arătat un declin cognitiv semnificativ în comparație cu persoane de vârstă, sex și educație similară care nu au avut virusul.

Deficitele cognitive observate au fost comparate cu efectele îmbătrânirii cu 20 de ani. Acest lucru a fost confirmat prin scanări RMN și teste de sânge care au evidențiat dovezi ale leziunilor cerebrale, atât la pacienții cu, cât și la cei fără complicații neurologice acute cauzate de virus.

COVID, impact asupra creierului - FOTO: Freepik@photomagiya

Ceața mentală și simptomele cognitive

Dr. Greta Wood de la Universitatea din Liverpool a menționat că mulți pacienți au raportat simptome cognitive persistente după spitalizare, adesea descrise drept "ceață mentală". Totuși, acest studiu oferă dovezi concrete ale afectării cognitive legate de leziuni biologice la nivel cerebral în acești indivizi. Cercetătorii au subliniat că declinul cognitiv a apărut chiar și la pacienții fără un diagnostic neurologic inițial.

Autorul principal al studiului, profesorul Benedict Michael, a explicat că deficitele cognitive au putut fi măsurate până la 12-18 luni după spitalizare.

Prof. Benedict Michael a subliniat că asocierea dintre volumul redus al creierului și nivelurile ridicate de proteine asociate leziunilor cerebrale în sânge indică mecanisme biologice clare. Aceste descoperiri sugerează că COVID-19, chiar și fără o afecțiune neurologică evidentă, poate provoca leziuni cerebrale de lungă durată.

Vezi și: Diabetul de tip 2, identificat cu AI. Tonul vocii, analizat

Implicații pentru cercetările viitoare

Profesorul Gerome Breen de la King’s College London a subliniat importanța cercetărilor pe termen lung pentru a înțelege traiectoria de recuperare a acestor pacienți. El a menționat că această cercetare ar putea ajuta la elucidarea dacă leziunile cerebrale observate în COVID-19 sunt unice pentru acest virus sau dacă pot fi observate modele similare în alte infecții, cum ar fi gripa.

Studiile viitoare ar putea, de asemenea, să ofere informații valoroase despre pacienții cu Long COVID care experimentează simptome cognitive fără probleme respiratorii grave.

Pe măsură ce Consorțiul COVID-CNS își continuă activitatea, cercetătorii își propun să exploreze strategii terapeutice potențiale pentru a atenua impactul cognitiv pe termen lung al COVID-19. Acest studiu reprezintă un pas important în înțelegerea consecințelor neurologice mai ample ale virusului, sugerând că sănătatea cognitivă trebuie să rămână o prioritate în răspunsul continuu la pandemie.