Bacteria comună care îți devastează inima. Cei mai mulți o au

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Hiroshima aduce noi dovezi alarmante privind impactul bacteriei Porphyromonas gingivalis (P. gingivalis), responsabilă de parodontoză, asupra sănătății inimii. Potrivit cercetării publicate în Circulation, această bacterie poate migra din cavitatea bucală în fluxul sangvin, ajungând până în atriul stâng al inimii, unde contribuie la formarea țesutului cicatricial (fibroză) și crește riscul de fibrilație atrială (AFib).

"Relația de cauzalitate dintre parodontită și fibrilația atrială este încă necunoscută, dar răspândirea bacteriilor parodontale prin sânge ar putea conecta aceste afecțiuni", a explicat Shunsuke Miyauchi, autor principal al studiului și profesor asistent la Universitatea Hiroshima.

AFib, în creștere la nivel global

Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac cu potențial grav, asociată cu accidente vasculare, insuficiență cardiacă și alte complicații. Conform datelor citate de cercetători, numărul cazurilor de AFib a crescut la nivel global de la 33,5 milioane în 2010 la aproape 60 de milioane în 2019.

O meta-analiză recentă a arătat că pacienții cu parodontită au un risc cu 30% mai mare de a dezvolta AFib. Până acum, mecanismul exact prin care boala gingivală ar influența funcția cardiacă era neclar, însă noul studiu vine cu primele dovezi directe privind prezența bacteriei P. gingivalis în țesutul cardiac uman.

Testele pe animale confirmă invazia bacteriană

Pentru a înțelege cum poate P. gingivalis să afecteze inima, cercetătorii au creat un model experimental pe șoareci infectați cu o tulpină agresivă a bacteriei. La 18 săptămâni de la infectare, rozătoarele prezentau un risc de șase ori mai mare de a dezvolta aritmii cardiace, iar procentul de inducere a AFib era de 30% în grupul infectat, față de doar 5% în grupul martor.

Examinările au evidențiat semne clare de parodontită, dar și prezența bacteriei în atriul stâng, însoțită de modificări structurale ale țesutului cardiac. După 12 săptămâni, șoarecii infectați prezentau deja mai multă fibroză decât cei neinfectați, iar la 18 săptămâni nivelul de fibroză ajunsese la 21,9%, comparativ cu 16,3% în grupul de control.

Confirmare și la pacienți umani

Rezultatele au fost susținute de o analiză realizată pe țesut cardiac de la 68 de pacienți umani cu AFib, supuși intervențiilor chirurgicale. Și aici, P. gingivalis a fost detectată în atriul stâng, în cantități mai mari la pacienții care sufereau de boală parodontală severă.

"Printre diferitele bacterii parodontale, P. gingivalis este extrem de patogenă și implicată în multiple boli sistemice. În acest studiu, am adresat două întrebări-cheie: Se poate transloca P. gingivalis din leziunea parodontală în atriul stâng? Și dacă da, contribuie la progresia fibrozei atriale și la apariția AFib?", a precizat Miyauchi.

Bacteria comună care îți devastează inima. Cei mai mulți o au - FOTO: Freepik

Maestru al infiltrației celulare

Cercetări anterioare au demonstrat că P. gingivalis are capacitatea de a pătrunde în celulele gazdă și de a evita mecanismele naturale de apărare ale organismului, ceea ce îi permite să supraviețuiască în medii ostile și să genereze inflamații cronice. În studiul de față, șoarecii infectați au prezentat niveluri crescute de galectin-3, un marker pentru fibroză, și o activare crescută a genei Tgfb1, implicată în inflamație și cicatrizare tisulară.

Prevenția începe în baie

Mesajul cercetătorilor este clar: igiena orală ar putea fi esențială nu doar pentru sănătatea dinților, ci și pentru protejarea inimii. Periajul, folosirea aței dentare și controalele stomatologice regulate ar putea preveni pătrunderea bacteriilor în sânge și apariția complicațiilor cardiovasculare.

"P. gingivalis invadează sistemul circulator prin leziunile parodontale și se translocă ulterior în atriul stâng, unde încărcătura bacteriană corelează cu severitatea parodontitei. Odată ajunsă în atriu, ea exacerbează fibroza atrială, ceea ce duce la o inducibilitate mai mare a fibrilației atriale.

Tratamentul parodontal, care poate bloca poarta de intrare a bacteriei, ar putea juca un rol important în prevenirea și tratamentul AFib", a subliniat Miyauchi.

Pasul următor: colaborare între cardiologi și stomatologi

Echipa de la Hiroshima lucrează în prezent la stabilirea unui sistem integrat de colaborare între profesioniștii din domeniul medical și cel stomatologic, în vederea unei abordări unitare a prevenției bolilor cardiovasculare.

"Pentru pasul următor, investigăm mecanismele specifice prin care P. gingivalis afectează cardiomiocitele atriale. Ne concentrăm și pe dezvoltarea unui sistem medical și stomatologic colaborativ în prefectura Hiroshima, cu scopul de a trata bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilația atrială. Dorim să extindem această inițiativă la nivel național", a declarat Miyauchi.