EXCLUSIV Intervenția care salvează de la amputație piciorul cu boala arterială periferică

Pacienții cu boală arterială periferică ajung, de regulă, cu afecțiunea în stare avansată la doctor, atunci când simpla intervenție chirurgicală nu e mai e suficientă pentru a salva piciorul afectat de la amputație. De aceea a fost creat un nou tip de abordare a acestei afectări. 

„Intervențiile hibrid se adresează pacienților cu patologie vasculară periferică, cu boală de vase arteriale periferice, care au probleme de-a lungul întregului ax vascular. Ținta lor este să furnizezi cât mai mult sânge în distalitate, la nivelul piciorului. Să aduci cât mai mult sânge către piciorul care este extrem de suferind, de obicei cu rană. Intervenții hibrid practic se completează una pe alta și încearcă să furnizeze sânge cât mai mult în acea zonă”, a explicat, EXCLUSIV la DC Medical, Dr Andrada Bogdan, medic specialist Cardiologie, Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic Sanador. 

Pentru a putea realiza o astfel de intervenție e nevoie de o sală de operație complexă, care trebuie dotată cu un angiograf performant, dar și cu aparatele și  instrumentele necesare unei intervenții chirurgicale vasculare. 

„Este nevoie de o sală hibrid, în care se fac atât manevre de cardiologie intervențională și manevre chirurgicale. Facem atât boală cardiacă structurală, la limita dintre chirurgie cardiacă și cardiologie, cât și boală vasculară periferică, în procedurile acestea care sunt combinație între manevre intervenționale și chirurgie vasculară”, a continuat medicul. 

Cum se combină două specialități

„Practic, în unele intervenții de cardiologie intervențională este necesar abordul chirurgical. Nu se poate face doar un simplu abord cardiologic prin puncție Seldinger, ci este nevoie de a descoperi o arteră, de a avea o cale de abord sau două, și atunci este nevoie și de chirurgul vascular, iar această sală permite acest act chirurgical. Este o sală dotată cu aparat de anestezie, cu tot ce trebuie pentru a efectua o intervenție chirurgicală da capo al fine (de la un cap la altul, n.r.)”, a detaliat Dr Ionuț Bogdan Munteanu, medic primar Chirurgie Vasculară, de la Spitalul Clinic Sanador. 

Angiograful este aparatul cu ajutorul căruia se realizează arteriografia periferică. Aceasta este „evaluarea cea mai sensibilă a axului arterial. Pacienții, pentru a stabili o strategie terapeutică, trebuie să fie evaluați anterior, printr-o arteriografie de membre inferioare, văzând astfel exact situația anatomică și patologia, îngustările sau opririle pe axul arterial. Angiograful asta face. Practic, printr-un abord minim invaziv, noi aici de cele mai multe ori făcând abord la nivelul arterei radiale, pe la mână, intrăm cu niște catetere, care sunt niște tubulețe lungi cu un lumen în interior, până la nivelul aortei abdominale, vasul principal al organismului care se bifurcă în două și furnizează vascularizația picioarelor. Se injectează o substanță de contrast și se fac filme prin care se evidențiază interiorul vasului”, a explicat manevra, dr Andrada Bogdan. 

O singură intervenție rezolvă problema

Cu ani în urmă, rezolvarea unei astfel de probleme ar fi durat luni de zile, ar fi însemnat două intervenții chirurgicale separate, făcute de minimum trei luni distanță una de alta, iar recuperarea pacientului ar fi fost de lungă durată. Or, în astfel de cazuri, care de obicei ajung în stadii foarte avansate de boală, orice zi contează, iar pacientul nu are cum aștepta. 

„Întârziată intervenția, ar fi ajuns la amputație! Prin intervențiile hibride, am putut să facem totul în aceeași zi! În aceeași ședință. Întâi doamna doctor a pus un stent, a dilatat vasul iliac, astfel încât să vină mult mai mult flux în zona de ocluzie, iar noi (chirurgii vasculari, n.r.) să putem lucra știind că nu sunt riscuri în amonte de operația noastră”, a arătat Dr Ionuț Bogdan Munteanu. 

„În boala vasculară periferică există un echilibru între cerere și ofertă. Tu trebuie să furnizezi suficient de mult sânge și cererea, jos, să fie suficient de mare pentru ca fluxul de sânge să fie permanent și de bună calitate. Dacă ar fi venit întâi chirurgul să pună un bypass în jos, fluxul restricționat de placă ar fi putut în timp să favorizeze ocluzia graftului, să se astupe bypass-ul să se facă un cheag. Iar invers, noi să punem un stent fără bypass-ul ulterior, fără descărcarea , poate să favorizeze inclusiv închiderea stentului, neavând descărcare practic”, punctează dr Andrada Bogdan. 

Cât de repede se recuperează pacientul și ce riscuri are intervenția hibridă, aflați din video: