Ai nevoie de anticorpi monoclonali împotriva COVID dacă te afli în una dintre aceste categorii
Anticorpii monoclonali sunt medicamente inovatoare care se administrează la pacienții COVID în formele ușoare și medii de boală, prevenind trecerea la stadii severe și asigurând...
”Este important să știm că anticorpii monoclonali sunt medicamente eficiente în primele 7-10 zile de boală, așa că să identificăm foarte repede infecția COVID, de la primele simptome, apoi să evaluăm pacientul și să decidem dacă se califică la administrarea de anticorpi, a spus cond. Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș, din Timișoara. Anticorpii se administrează prin perfuzie, după care se urmărește 2-3 ore pacientul respectiv și apoi I se poate da drumul acasă. Deci se pot administra și în condiții de ambulator sau condiții de spitalizare de zi”, a arătat dr. Virgil Musta.
Forme severe de boală COVID la pacienții cu comorbidități
”Fiind medicamente extrem de eficiente, dar scumpe, aceste produse trebuie folosite în cazurile în care există comorbidități, factori de risc sau sistemul imun al pacientului nu răspunde la vaccinare.
Pot beneficia de terapia cu anticorpi monoclonali pacienții cu boli cardiovasculare (insuficiență cardiacă congestivă, infarct miocardic recent sau cardiopatie ischemică severă); pacienții cu afecțiuni pulmonare (BPOC), cei cu neoplazii care se află în tratament; mai pot benefica pacienți cu boli cronice hepatice, ciroză hepatică, obezitate și diabeticii insulino dependenți, pentru că ei ar putea dezvolta forme severe de boală COVID.
Nu în ultimul rând, ar trebui să beneficieze de anticorpi monoclonali pacienții care fac tratamente imunosupresoare, și anume pacienții cu terapie biologică sau cei cu transplant de organe și pacienții cu infecții HIV sau SIDA.
Ca și ultim criteriu sunt cei cu vârsta peste 65 de ani, deci aceia care au riscul mare de a face forme severe de boală și care de obicei la vârsta asta acumulează patologie încărcată.
Pentru a putea gestiona eficient situația, avem nevoie de ajutorul medicilor de familie, care să catagrafieze pacienții cu factor de risc, astfel încât să inițiem rapid tratamentul cu anticorpi monoclonali la cei care se califică pentru acestă terapie”, a concluzionat dr. Musta.
Anticorpi monoclonali cu durată de acțiune similară unui vaccin
”A fost dezvoltată recent o combinație de anticorpi monoclonali care persistă în organism o perioadă mai lungă, de 7-9 luni, a spus conf. Musta, citat de DCNews. Aceștia preiau, astfel, rolul vaccinului. Când virusul pătrunde în organism, anticorpii se leagă de proteina virală și nu-i permite să se fixeze de receptorii celulari, împiedicând astfel virusul să pătrundă în celule și să se multiplice. În spitalul Victor Babeș am primit, recent, în studiu astfel de anticorpi monoclonali. Experiența noastră arată că au fost foarte eficienți. toate persoanele cărora li s-au administrat anticorpi monoclonali, pentru forme medii de boală COVID, au avut o evoluție bună. Toți au evoluat favorabil, la 3-5 zile de la începerea administrării de anticorpi monoclonali.
Pentru persoanele cu imunitate scăzută, se pot folosi acești anticorpi monoclonali cu durată lungă de acțiune pentru protecție, se pot administra profilactic, ca un fel de vaccin, sau după contactul cu o persoană pozitivă COVID. Anticorpii cu durată lungă de persistență în organism se află în procedură de avizare la Agenția Europeană a Medicamentului. Studiile arată că odată administrați, asigură o protecție de 7-9 luni față de COVID-19”, a arătat conf. Virgil Musta.
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
