Anticorpii monoclonali sunt medicamente inovatoare care se administrează la pacienții COVID în formele ușoare și medii de boală, prevenind trecerea la stadii severe și asigurând...
”Este important să știm că anticorpii monoclonali sunt medicamente eficiente în primele 7-10 zile de boală, așa că să identificăm foarte repede infecția COVID, de la primele simptome, apoi să evaluăm pacientul și să decidem dacă se califică la administrarea de anticorpi, a spus cond. Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș, din Timișoara. Anticorpii se administrează prin perfuzie, după care se urmărește 2-3 ore pacientul respectiv și apoi I se poate da drumul acasă. Deci se pot administra și în condiții de ambulator sau condiții de spitalizare de zi”, a arătat dr. Virgil Musta.
”Fiind medicamente extrem de eficiente, dar scumpe, aceste produse trebuie folosite în cazurile în care există comorbidități, factori de risc sau sistemul imun al pacientului nu răspunde la vaccinare.
Pot beneficia de terapia cu anticorpi monoclonali pacienții cu boli cardiovasculare (insuficiență cardiacă congestivă, infarct miocardic recent sau cardiopatie ischemică severă); pacienții cu afecțiuni pulmonare (BPOC), cei cu neoplazii care se află în tratament; mai pot benefica pacienți cu boli cronice hepatice, ciroză hepatică, obezitate și diabeticii insulino dependenți, pentru că ei ar putea dezvolta forme severe de boală COVID.
Nu în ultimul rând, ar trebui să beneficieze de anticorpi monoclonali pacienții care fac tratamente imunosupresoare, și anume pacienții cu terapie biologică sau cei cu transplant de organe și pacienții cu infecții HIV sau SIDA.
Ca și ultim criteriu sunt cei cu vârsta peste 65 de ani, deci aceia care au riscul mare de a face forme severe de boală și care de obicei la vârsta asta acumulează patologie încărcată.
Pentru a putea gestiona eficient situația, avem nevoie de ajutorul medicilor de familie, care să catagrafieze pacienții cu factor de risc, astfel încât să inițiem rapid tratamentul cu anticorpi monoclonali la cei care se califică pentru acestă terapie”, a concluzionat dr. Musta.
”A fost dezvoltată recent o combinație de anticorpi monoclonali care persistă în organism o perioadă mai lungă, de 7-9 luni, a spus conf. Musta, citat de DCNews. Aceștia preiau, astfel, rolul vaccinului. Când virusul pătrunde în organism, anticorpii se leagă de proteina virală și nu-i permite să se fixeze de receptorii celulari, împiedicând astfel virusul să pătrundă în celule și să se multiplice. În spitalul Victor Babeș am primit, recent, în studiu astfel de anticorpi monoclonali. Experiența noastră arată că au fost foarte eficienți. toate persoanele cărora li s-au administrat anticorpi monoclonali, pentru forme medii de boală COVID, au avut o evoluție bună. Toți au evoluat favorabil, la 3-5 zile de la începerea administrării de anticorpi monoclonali.
Pentru persoanele cu imunitate scăzută, se pot folosi acești anticorpi monoclonali cu durată lungă de acțiune pentru protecție, se pot administra profilactic, ca un fel de vaccin, sau după contactul cu o persoană pozitivă COVID. Anticorpii cu durată lungă de persistență în organism se află în procedură de avizare la Agenția Europeană a Medicamentului. Studiile arată că odată administrați, asigură o protecție de 7-9 luni față de COVID-19”, a arătat conf. Virgil Musta.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
