„Internarea la serviciul de urgență în timpul perioadei obligatorii de izolare socială a fost legată de o creștere cu 37% a probabilității de a avea tensiune arterială crescută - chiar și după ce am luat în considerare vârsta, sexul, luna, ziua și ora prezentării la consultație și dacă pacientul a sosit sau nu cu ambulanța”, a declarat Dr. Matías Fosco de la Spitalul Universitar Fundația Favaloro, Buenos Aires, autorul studiului prezentat la ultimul Congres Argentinian de Cardiologie (SAC2020).
Izolarea socială obligatorie datorată COVID-19 a fost implementată pe 20 martie în Argentina ca parte a carantinei generale. Oamenilor li s-a spus să rămână acasă, cu excepția lucrătorilor esențiali (de exemplu, medici și asistenți medicali). Publicului larg i s-a permis să plece de acasă doar pentru a cumpăra produse alimentare, medicamente și produse de curățenie. Școlile și universitățile au fost închise, iar evenimentele publice au fost suspendate.
„După ce a început izolarea socială, am observat că mai mulți pacienți care ajung în situații de urgență aveau tensiune arterială crescută”, a spus dr. Fosco. „Am realizat acest studiu pentru a confirma sau respinge această impresie.”
Studiul a fost realizat în secția de urgență a Spitalului Universitar Fundația Favaloro. Frecvența hipertensiunii arteriale la pacienții cu vârsta de 21 ani și peste în timpul izolării sociale de trei luni (20 martie - 25 iunie 2020) a fost comparată cu două perioade de timp anterioare: aceleași trei luni din 2019 (21 martie - 27 iunie 2019) și cele trei luni imediat anterioare izolării sociale (13 decembrie 2019 - 19 martie 2020).
Tensiunea arterială este o măsurătoare standard la internarea în secția de urgență și aproape fiecare pacient (98,2%) internat între 21 martie 2019 și 25 iunie 2020 a fost inclus în studiu. Cele mai frecvente motive pentru internare au fost durerea toracică, respirația scurtă, amețeala, durerea abdominală, febra, tusea și hipertensiunea.
Studiul a inclus 12.241 de pacienți. Vârsta medie a fost de 57 de ani și 45,6% au fost femei. În perioada de trei luni de izolare, 1.643 de pacienți au fost internați la secția de urgență. Cifra internărilor a fost cu 56,9% mai mică decât în aceleași trei luni din 2019 (3.810 pacienți) și cu 53,9% mai mică decât în cele trei luni imediat anterioare izolării sociale (3.563 pacienți).
În timpul perioadei de izolare socială, 391 (23,8%) pacienți internați în situații de urgență au avut tensiune arterială crescută. Această proporție a fost semnificativ mai mare comparativ cu aceeași perioadă din 2019, când era de 17,5% și comparativ cu cele trei luni înainte de izolarea socială, când era de 15,4% (p <0,01).
Dr. Fosco a explicat că „există mai multe motive posibile pentru legătura dintre izolarea socială și hipertensiunea arterială. De exemplu, stresul crescut din cauza pandemiei, cu contact personal limitat și debutul sau exacerbarea dificultăților financiare sau familiale. Comportamentele modificate ar fi putut juca un rol, cu un aport mai mare de alimente și alcool, stiluri de viață sedentare și creșterea în greutate.”
El a menționat că motivele internării au fost similare între perioadele studiate, deci nu au fost responsabile pentru creșterea tensiunii arteriale. „Este posibil ca pacienții să fi simțit mai multă tensiune psihologică în timpul transportului la spital din cauza restricțiilor de călătorie și a controalelor poliției și a fricii de a se infecta cu coronavirus după plecarea de acasă. În plus, pacienții tratați pentru hipertensiune arterială ar putea să fi încetat să mai ia medicamentele din cauza avertismentelor preliminare cu privire la posibilele efecte adverse asupra rezultatelor COVID-19 (care au fost ulterior respinse)”.
„Controlul tensiunii arteriale ajută la prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale și a bolilor grave cauzate de COVID-19, deci este esențial să mențineți obiceiuri de viață sănătoase, chiar și în condiții de izolare socială și blocare. Multe reglementări legate de pandemie s-au relaxat acum și investigăm dacă acest lucru se reflectă în tensiunea arterială a pacienților internați la urgență”, a mai spus Dr. Fosco.
Dr. Héctor Deschle, președintele programului științific al SAC 2020, a declarat că „acest studiu ilustrează daunele colaterale generate de izolare. A existat o scădere semnificativă a consultațiilor pentru pacienții cu boli de inimă, ceea ce duce inevitabil la complicații evitabile. Aș dori însă să subliniez daunele psihologice subliniate de autori, pe care le percepem zilnic în consultări și care se exprimă sub formă de frică, lipsă de speranță, iritabilitate și dificultăți de concentrare. Acest lucru afectează relațiile interumane și sănătatea fizică. Acest studiu pune în centrul atenției consecințele concomitente ale focarului și restricțiile utilizate pentru a lupta împotriva acestuia”.
Professor Jose Luis Zamorano, ESC regional Ambassador for Argentina at SAC 2020, said: “This very interesting study simply highlights that we as cardiologists must keep a watchful eye on our cardiology patients beyond the pandemic. If we do not treat and carefully follow our cardiac patients during the pandemic, we will see an increase of adverse outcomes in the future."
