ANSVSA: Nu există informaţii privind supravieţuirea pe alimente a virusului
ANSVSA este a doua instituție, după ANPC, care a transmis un mesaj privind transmiterea virusului SARS-CoV-2 prin alimente.
Nu există informații cu privire la prezența și supraviețuirea pe alimente a virusului, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor. Acestea sunt precizările Autorității Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
„Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) afirmă că nu există dovezi ştiinţifice că alimentele de origine animală (carne, lapte, peşte, produse din carne etc.) sau cele de origine nonanimală (legume, fructe, pâine, produse de patiserie etc.) sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a virusului. Nu există informaţii disponibile privind prezenţa şi supravieţuirea pe alimente a virusului responsabil de COVID-19, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor. S-a demonstrat că COVID-19 este o boală respiratorie, iar calea principală de transmitere este prin contact de la persoană la persoană şi prin contactul direct cu picăturile respiratorii generate atunci când o persoană infectată tuşeşte sau strănută”, se arată în comunicatul ANSVSA.
Reacția vine ca urmare a apariţiei în spaţiul public a rezultatelor unui studiu realizat de Universitatea din Bucureşti (UB), potrivit căruia pâinea neambalată rămâne contaminată după contactul cu SARS-CoV-2 şi ar putea constitui o sursă de transmitere pentru acest virus.
În context, instituţia menţionează că până la aceasta dată, ca autoritate competentă în domeniul siguranţei alimentelor, nu a primit studiul realizat de UB şi nu deţine informaţii din a cui iniţiativă a fost efectuat acesta. De asemenea, nu sunt cunoscute obiectivul studiului, modalitatea de lucru şi dacă s-au urmat protocoalele de cercetare acceptate internaţional pentru studiile de acest tip, recomandate pentru evaluarea siguranţei alimentelor în Uniunea Europeană, susţine ANSVSA.
„Din informaţiile apărute în spaţiul public, reiese că experimentele realizate în laboratoarele UB au vizat exclusiv suprafeţele de polietilenă/polipropilenă utilizate la ambalarea produselor de panificaţie, nefiind identificate elemente noi faţă de studiile şi rapoartele forurilor ştiinţifice europene şi internaţionale în ceea ce priveşte calea de transmitere a virusului responsabil de COVID-19 prin alimente. În conformitate cu Ghidul pentru industria alimentară elaborat în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19 de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi OMS ,,COVID-19 şi siguranţa alimentelor”, cercetările privind supravieţuirea virusului SARS COV 2 pe diferite suprafeţe, realizate în condiţii de laborator, trebuie interpretate cu prudenţă într-un mediu de viaţă real. Astfel, interpretarea rezultatelor şi concluziile studiilor efectuate ar trebui corelate şi limitate la scopul acestora, ţinând cont în acelaşi timp de datele ştiinţifice existente din domeniile conexe, precum şi de alte date/informaţii care ar putea contribui la acurateţea concluziilor”, se mai arată în comunicatul citat de agerpres.ro.
Pentru ca populaţia şi operatorii din sectorul alimentar să aibă acces la informaţii corecte, ANSVSA a publicat pe site-ul propriu o serie de ghiduri, inclusiv cel elaborat de FAO/OMS, şi alte materiale informative.
COVID, impact grav asupra creierului
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
