Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Camera Deputaţilor a adoptat, joi, mai multe modificări la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2019 care prevăd că Bugetul aprobat trimestrial pentru medicamente se indexează cu rata inflaţiei faţă de...
Deputaţii au introdus mai multe amendamente potrivit cărora începând cu trimestrul I al anului 2020 contribuţia trimestrială se calculează şi se datorează diferenţiat pentru medicamente.
În acest sens, toate medicamentele de fabricaţie în România vor avea un procent de 15% taxă clawback, în condiţiile în care în prezent este de 27%, medicamentele generice vor avea taxă clawback de 20%, iar medicamentele inovative de 25%, conform explicaţiilor preşedintelui comisiei pentru sănătate, Corneliu Florin Buicu, notează Agerpres.
Potrivit textelor adoptate, "prin excepţie, începând cu trimestrul IV al anului 2019, valoarea Bugetului aprobat trimestrial (BAt) este de 1.668 milioane lei. Începând cu trimestrul următor al intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, valoarea BAt se indexează cu rata inflaţiei, faţă de valoarea ultimului trimestru al anului anterior".
Deputaţii au stabilit că "începând cu trimestrul I al anului 2020, contribuţia trimestrială se calculează şi se datorează diferenţiat pentru medicamente de tip I, II, şi III".
Textele adoptate prevăd criteriile de clasificare a medicamentelor în cele trei tipuri.
Pentru "medicamentele de tip I", contribuţia trimestrială se calculează prin aplicarea procentului de 25% asupra valorii aferente consumului centralizat al acestora, comunicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după scăderea T.V.A. Pentru "medicamentele de tip II", contribuţia trimestrială se calculează prin aplicarea procentului de 15% asupra valorii aferente consumului centralizat al acestora, comunicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după scăderea T.V.A. Pentru "medicamentele de tip III", contribuţia trimestrială se calculează prin aplicarea procentului de 20% asupra valorii aferente consumului centralizat al acestora, comunicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după scăderea T.V.A, mai prevede textul adoptat de Camera Deputaţilor.
Deputatul PNL Laurenţiu Leoreanu a precizat că liberalii sunt în favoarea ordonanţei şi a amendamentelor.
"Această taxă clawback impune producătorilor de medicamente returnarea către statul român a unei părţi din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate care depăşesc suma alocată de la Fondul naţional de asigurări de sănătate. Guvernul a venit cu măsura prin care a plafonat această taxă la nivelul trimestrului IV a anului precedent, la 27,65%, tocmai pentru a nu se crea disfuncţionalităţi, discontinuităţi în tratamentele bolnavilor, pentru a nu întrerupe medicamentaţia astfel încât lucrurile să poată funcţiona în normalitate. E o măsură bună luată de Guvernul Orban", a spus Leoreanu.
Deputatul PMP Petru Movilă a afirmat că este un proiect important.
"Se corelează taxa clawback cu valoarea de inflaţiei, având în vedere tendinţa anuală de creştere a consumului de medicamente, care conduce la creşterea contribuţiei trimestriale până la un nivel care poate fi nesustenabil şi care implică discontinuităţi în asigurarea tratamentului pacienţilor. Este necesară intervenţia de urgenţă pentru majorarea cu rata inflaţiei aferente anului 2018 a bugetului aprobat trimestrial BAt. (...) Prin acest act normativ, începând cu primul trimestru al anului 2020, contribuţia trimestrială se calculează şi se datorează diferenţiat pentru medicamentele de tipul I, II şi III. Medicamentele de tip I sunt medicamentele autorizate în UE, tip II - medicamente produse de linie în România", a explicat Movilă.
Deputatul PSD Florin Buicu a spus că "în ultimii 5 ani peste 3.000 de medicamente nu mai sunt disponibile pe piaţa din România, iar industria farmaceutică plăteşte impozit de 27% pe aceste medicamente, fiind afectate, în principiu, medicamentele fabricate în România".
"Prin amendamentele introduse la comisie, toate medicamentele pe linie de fabricaţie în România vor avea un procent de 15% taxă clawback, în condiţiile în care în prezent plătesc 27%. Prin amendamente, aducem un sprijin pentru producătorii din România. De asemenea, medicamentele generice vor avea un clawback de fix 20%, iar inovativele de 25%. Industria farmaceutică nu doreşte eliminarea acestor taxe, ci predictibilitate astfel încât să existe disponibilitate pentru români", a mai spus Buicu.
Camera Deputaţilor este for decizional.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.