„Vindecarea după infecția cu SARS-CoV-2 este un proces complex care necesită timp și răbdare, iar evaluarea și monitorizarea pacientului sunt indispensabile recuperării complete”, asta spun specialiștii, infecționiști și pneumologi, celor care au trecut prin boala COVID-19 și au rămas cu sechele. Iar numărul acestora este relativ mare. Partea proastă că sechelele lăsate de COVID-19 nu dispar de la sine și sunt cazuri când și la un an după boală pacienții nu s-au recuperat.
Dacă formele ușoare, fără afectare pulmonară, de cele mai multe ori, nu necesită o evaluare post COVID, în cazul formelor medii și severe aceasta este necesară, pentru că boala afectează întreg organismul, este una sistemică. O mare parte dintre pacienți se recuperează și fără ajutor de specialitate, însă procesul este unul de durată și constă în odihnă și creșterea treptată a activității fizice, spun medicii, într-un material postat pe pagina de Facebook #RoVaccinare.
„Unii pacienți pot prezenta o întârziere în remisiunea simptomelor COVID-19. În linii mari, cei care au trecut printr-o formă moderată sau severă de boală pot fi împărțiți în două categorii, cei care rămân cu sechele grave, de exemplu cei care dezvoltă complicații trombembolice, și cei care au, de fapt, un tablou clinic nespecific, de exemplu oboseală și dificultăți de respirație. Până acum am stabilit că putem vorbi de un COVID-19 post-acut, cu o durată de peste trei săptămâni de la debutul primelor simptome, și un COVID-19 cronic, care se întinde pe o perioadă mai mare de 12 săptămâni. Noi le recomandăm realizarea unei evaluări doar celor care prezintă simptome reziduale pulmonare” arată dr. Noemi Porojan-Suppini, medic specialist pneumolog, coordonator Laborator explorări funcționale - Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara, în materialul menționat.
Conform specialiștilor, „pacienții cu forme de boală ce au necesitat spitalizare pot fi evaluați după externare, după cel puțin 30 de zile, continuându-se apoi cu reevaluări la 3 luni, la 6 luni și la un an. Programul poate fi însă modificat în funcție de starea clinică. Indicațiile pentru evaluarea de specialitate includ evaluarea clinică respiratorie, evaluare cardiacă, dar și una a simptomelor neurologice persistente sau progresive”.
„Cele mai grave complicații apărute la nivelul sistemului respirator, după COVID-19, sunt fibroza pulmonară și bolile vasculare pulmonare. Pacienții cu dificultăți de respirație, au saturații de oxigen scăzute, și necesită reabilitare prin practicarea de exerciții specifice, dar și îngrijiri paliative și ale simptomelor. În cazul pacienților cu afectare pulmonară post-COVID se constată o disfuncție ventilatorie restrictivă, care se corelează cu leziunile fibrotice detectate pe investigațiile imagistice”, adată dr. Noemi Porojan-Suppini.
Este foarte important de știut că evaluarea post infecție a unui pacient „cuprinde efectuarea unui examen clinic, măsurarea parametrilor vitali, de exemplu saturație în oxigen, tensiune arterial și frecvență cardiacă. De asemenea, este necesară efectuarea unor analize biologice uzuale: hemoleucogramă, profil inflamator: proteina C reactivă, VSH, LDH, feritină, analize ce pot indica persistența inflamației, profilul de coagulare a sângelui și analize biochimice: uree, creatinină, transaminaze și glicemie. În cele mai multe cazuri se recomandă realizarea unor teste imagistice CT sau radiografie toracică, dar și teste de explorare a funcției pulmonare, acestea presupunând realizarea unei spirometrii”, se mai arată în mesajul postat pe #RoVaccinare.
