COVID-19, cum provoacă pierderea mirosului. Studiu de la Harvard explicat de dr Adrian Marinescu

COVID-19, pierderea mirosului este un simptom esențial: Celulele olfactive de sprijin, nu neuronii, sunt vulnerabile la infecția cu noul coronavirus. Iată ce spune dr Adrian...
Pierderea temporară a mirosului, sau anosmia, este principalul simptom neurologic și unul dintre primii și cei mai frecvenți raportați indicatori la pacienții cu COVID-19. Studiile sugerează că pierderea mirosului prezice mai bine boala decât alte simptome cunoscute, cum ar fi febră și tuse, dar mecanismele de bază pentru pierderea mirosului la pacienții cu COVID-19 nu erau clare.
Acum, o echipă internațională de cercetători condusă de neurocercetătorii la Harvard Medical School a identificat tipurile de celule olfactive cele mai vulnerabile la infecția cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala COVID-19. În mod surprinzător, neuronii senzoriali care detectează și transmit sentimentul mirosului către creier nu se numără printre tipurile de celule vulnerabile.
Cum afectează simțul mirosului
În studiul (link direct studiu) publicat în Science Advances pe 24 iulie, echipa de cercetare arată că a descoperit că neuronii senzoriali olfactivi nu exprimă gena care codifică proteina receptorului ACE2, pe care SARS-CoV-2 o folosește pentru a intra în celulele umane. În schimb, ACE2 este exprimat în celule care oferă suport metabolic și structural pentru neuronii senzoriali olfactivi, precum și anumite populații de celule stem și celule ale vaselor de sânge.
Rezultatele sugerează că infecția celulelor de tip non-neuronal poate fi responsabilă pentru anosmia la pacienții cu COVID-19.
„Descoperirile noastre indică faptul că noul coronavirus schimbă simțul mirosului la pacienți nu prin infectarea directă a neuronilor, ci prin afectarea funcției celulelor de susținere”, a declarat autorul principal al studiului Sandeep Robert Datta, profesor asociat de neurobiologie în Institutul Blavatnik de la HMS.
Acest lucru implică faptul că, în cele mai multe cazuri, infecția cu SARS-CoV-2 este puțin probabil să deterioreze permanent circuitele neuronale olfactive și să conducă la anosmia persistentă, a adăugat Datta. Anosmia persistentă este o afecțiune care este asociată cu o varietate de probleme de sănătate mintală și socială, în special depresie și anxietate.
„Cred că este o veste bună, pentru că, odată ce infecția dispare, neuronii olfactivi nu par să fie înlocuiți sau reconstruiți de la zero”, a spus el. „Dar avem nevoie de mai multe date și de o mai bună înțelegere a mecanismelor de bază pentru a confirma această concluzie”, a mai arătat cercetătorul.
Majoritatea pacienților cu COVID-19 au un nivel de anosmie, cel mai adesea temporar, conform datelor emergente. Analizele dosarelor electronice de sănătate indică faptul că probabilitatea ca pacienții cu COVID-19 să aibă pierderi de miros e de 27 de ori mai mare, în timp ce probabilitatea de a face febră, tuse sau să aibă dificultăți respiratorii variază între de 2,2 până la 2,6 ori mai mare, comparativ cu pacienții fără COVID-19.
Unele studii au arătat că anosmia în COVID-19 diferă de anosmia cauzată de alte infecții virale, inclusiv de alte coronavirusuri. De exemplu, pacienții cu COVID-19 își recuperează de obicei simțul mirosului de-a lungul săptămânilor - mult mai repede decât lunile cât poate dura recuperarea cauzată de un subset de infecții virale cunoscute că afectează direct neuronii senzitivi olfactivi. În plus, multe virusuri provoacă pierderea temporară a mirosului prin declanșarea unor probleme respiratorii superioare, cum ar fi nasul înfundat. Unii pacienți cu COVID-19, cu toate acestea, experimentează anosmie fără obstrucție nazală.
Adrian Marinescu: Sunt simptomele de bază, care apar cel mai repede
Reputatul medic Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Balș” din București a comentat, la Antena3, descoperirile cercetătorilor.
„Experiența clinică demonstrează clar lucrul acesta. Sunt simptomele de bază, care apar cel mai repede, sunt foarte frecvente și de obicei dispar ultimele. Sunt frecvente situațiile când pacienții nu au febră, nu au simptomatologie de alt fel, dar au pierderea gustului și mirosului, pierdere care poate fi parțială. Și, într-adevăr, revenirea este de durată. Sunt situații când pacienții nu mai au nimic, sunt negativi prin teste și totuși, nu-și recapătă în întregime gustul sau mirosul. Practic, ar trebui să spunem că pierderea gustului și mirosului se întâmplă în urma a două mecanisme:
- sindromul inflamator, important în infecția cu SARS-CoV-2 iar pierderea mirosului este un efect indirect al inflamației
- un efect direct al virusului care alterează local epiteliul nazal și funcția olfactivă”, a declarat dr Adrian Marinescu.
-
-
Statinele, efect major asupra creierului21.10.2025, 18:01
-
Ucigașul invizibil din casele noastre21.10.2025, 15:48
-
-
Pierderea dinților ar putea fi un semnal mortal, arată un studiu21.10.2025, 13:27
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Arcturus, XBB.1.16, noua subvariantă Omicron: simptome și prevenție. Expert: Arată o infecțiozitate crescută
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Vaccinurile pentru Covid vor fi aprobate pentru vânzare publicului din Marea Britanie
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.