COVID-19, cum provoacă pierderea mirosului. Studiu de la Harvard explicat de dr Adrian Marinescu
COVID-19, pierderea mirosului este un simptom esențial: Celulele olfactive de sprijin, nu neuronii, sunt vulnerabile la infecția cu noul coronavirus. Iată ce spune dr Adrian...
Pierderea temporară a mirosului, sau anosmia, este principalul simptom neurologic și unul dintre primii și cei mai frecvenți raportați indicatori la pacienții cu COVID-19. Studiile sugerează că pierderea mirosului prezice mai bine boala decât alte simptome cunoscute, cum ar fi febră și tuse, dar mecanismele de bază pentru pierderea mirosului la pacienții cu COVID-19 nu erau clare.
Acum, o echipă internațională de cercetători condusă de neurocercetătorii la Harvard Medical School a identificat tipurile de celule olfactive cele mai vulnerabile la infecția cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala COVID-19. În mod surprinzător, neuronii senzoriali care detectează și transmit sentimentul mirosului către creier nu se numără printre tipurile de celule vulnerabile.
Cum afectează simțul mirosului
În studiul (link direct studiu) publicat în Science Advances pe 24 iulie, echipa de cercetare arată că a descoperit că neuronii senzoriali olfactivi nu exprimă gena care codifică proteina receptorului ACE2, pe care SARS-CoV-2 o folosește pentru a intra în celulele umane. În schimb, ACE2 este exprimat în celule care oferă suport metabolic și structural pentru neuronii senzoriali olfactivi, precum și anumite populații de celule stem și celule ale vaselor de sânge.
Rezultatele sugerează că infecția celulelor de tip non-neuronal poate fi responsabilă pentru anosmia la pacienții cu COVID-19.
„Descoperirile noastre indică faptul că noul coronavirus schimbă simțul mirosului la pacienți nu prin infectarea directă a neuronilor, ci prin afectarea funcției celulelor de susținere”, a declarat autorul principal al studiului Sandeep Robert Datta, profesor asociat de neurobiologie în Institutul Blavatnik de la HMS.
Acest lucru implică faptul că, în cele mai multe cazuri, infecția cu SARS-CoV-2 este puțin probabil să deterioreze permanent circuitele neuronale olfactive și să conducă la anosmia persistentă, a adăugat Datta. Anosmia persistentă este o afecțiune care este asociată cu o varietate de probleme de sănătate mintală și socială, în special depresie și anxietate.
„Cred că este o veste bună, pentru că, odată ce infecția dispare, neuronii olfactivi nu par să fie înlocuiți sau reconstruiți de la zero”, a spus el. „Dar avem nevoie de mai multe date și de o mai bună înțelegere a mecanismelor de bază pentru a confirma această concluzie”, a mai arătat cercetătorul.
Majoritatea pacienților cu COVID-19 au un nivel de anosmie, cel mai adesea temporar, conform datelor emergente. Analizele dosarelor electronice de sănătate indică faptul că probabilitatea ca pacienții cu COVID-19 să aibă pierderi de miros e de 27 de ori mai mare, în timp ce probabilitatea de a face febră, tuse sau să aibă dificultăți respiratorii variază între de 2,2 până la 2,6 ori mai mare, comparativ cu pacienții fără COVID-19.
Unele studii au arătat că anosmia în COVID-19 diferă de anosmia cauzată de alte infecții virale, inclusiv de alte coronavirusuri. De exemplu, pacienții cu COVID-19 își recuperează de obicei simțul mirosului de-a lungul săptămânilor - mult mai repede decât lunile cât poate dura recuperarea cauzată de un subset de infecții virale cunoscute că afectează direct neuronii senzitivi olfactivi. În plus, multe virusuri provoacă pierderea temporară a mirosului prin declanșarea unor probleme respiratorii superioare, cum ar fi nasul înfundat. Unii pacienți cu COVID-19, cu toate acestea, experimentează anosmie fără obstrucție nazală.
Adrian Marinescu: Sunt simptomele de bază, care apar cel mai repede
Reputatul medic Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Balș” din București a comentat, la Antena3, descoperirile cercetătorilor.
„Experiența clinică demonstrează clar lucrul acesta. Sunt simptomele de bază, care apar cel mai repede, sunt foarte frecvente și de obicei dispar ultimele. Sunt frecvente situațiile când pacienții nu au febră, nu au simptomatologie de alt fel, dar au pierderea gustului și mirosului, pierdere care poate fi parțială. Și, într-adevăr, revenirea este de durată. Sunt situații când pacienții nu mai au nimic, sunt negativi prin teste și totuși, nu-și recapătă în întregime gustul sau mirosul. Practic, ar trebui să spunem că pierderea gustului și mirosului se întâmplă în urma a două mecanisme:
- sindromul inflamator, important în infecția cu SARS-CoV-2 iar pierderea mirosului este un efect indirect al inflamației
- un efect direct al virusului care alterează local epiteliul nazal și funcția olfactivă”, a declarat dr Adrian Marinescu.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
COVID, impact grav asupra creierului
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
