COVID-19, cum provoacă pierderea mirosului. Studiu de la Harvard explicat de dr Adrian Marinescu
COVID-19, pierderea mirosului este un simptom esențial: Celulele olfactive de sprijin, nu neuronii, sunt vulnerabile la infecția cu noul coronavirus. Iată ce spune dr Adrian...
Pierderea temporară a mirosului, sau anosmia, este principalul simptom neurologic și unul dintre primii și cei mai frecvenți raportați indicatori la pacienții cu COVID-19. Studiile sugerează că pierderea mirosului prezice mai bine boala decât alte simptome cunoscute, cum ar fi febră și tuse, dar mecanismele de bază pentru pierderea mirosului la pacienții cu COVID-19 nu erau clare.
Acum, o echipă internațională de cercetători condusă de neurocercetătorii la Harvard Medical School a identificat tipurile de celule olfactive cele mai vulnerabile la infecția cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala COVID-19. În mod surprinzător, neuronii senzoriali care detectează și transmit sentimentul mirosului către creier nu se numără printre tipurile de celule vulnerabile.
Cum afectează simțul mirosului
În studiul (link direct studiu) publicat în Science Advances pe 24 iulie, echipa de cercetare arată că a descoperit că neuronii senzoriali olfactivi nu exprimă gena care codifică proteina receptorului ACE2, pe care SARS-CoV-2 o folosește pentru a intra în celulele umane. În schimb, ACE2 este exprimat în celule care oferă suport metabolic și structural pentru neuronii senzoriali olfactivi, precum și anumite populații de celule stem și celule ale vaselor de sânge.
Rezultatele sugerează că infecția celulelor de tip non-neuronal poate fi responsabilă pentru anosmia la pacienții cu COVID-19.
„Descoperirile noastre indică faptul că noul coronavirus schimbă simțul mirosului la pacienți nu prin infectarea directă a neuronilor, ci prin afectarea funcției celulelor de susținere”, a declarat autorul principal al studiului Sandeep Robert Datta, profesor asociat de neurobiologie în Institutul Blavatnik de la HMS.
Acest lucru implică faptul că, în cele mai multe cazuri, infecția cu SARS-CoV-2 este puțin probabil să deterioreze permanent circuitele neuronale olfactive și să conducă la anosmia persistentă, a adăugat Datta. Anosmia persistentă este o afecțiune care este asociată cu o varietate de probleme de sănătate mintală și socială, în special depresie și anxietate.
„Cred că este o veste bună, pentru că, odată ce infecția dispare, neuronii olfactivi nu par să fie înlocuiți sau reconstruiți de la zero”, a spus el. „Dar avem nevoie de mai multe date și de o mai bună înțelegere a mecanismelor de bază pentru a confirma această concluzie”, a mai arătat cercetătorul.
Majoritatea pacienților cu COVID-19 au un nivel de anosmie, cel mai adesea temporar, conform datelor emergente. Analizele dosarelor electronice de sănătate indică faptul că probabilitatea ca pacienții cu COVID-19 să aibă pierderi de miros e de 27 de ori mai mare, în timp ce probabilitatea de a face febră, tuse sau să aibă dificultăți respiratorii variază între de 2,2 până la 2,6 ori mai mare, comparativ cu pacienții fără COVID-19.
Unele studii au arătat că anosmia în COVID-19 diferă de anosmia cauzată de alte infecții virale, inclusiv de alte coronavirusuri. De exemplu, pacienții cu COVID-19 își recuperează de obicei simțul mirosului de-a lungul săptămânilor - mult mai repede decât lunile cât poate dura recuperarea cauzată de un subset de infecții virale cunoscute că afectează direct neuronii senzitivi olfactivi. În plus, multe virusuri provoacă pierderea temporară a mirosului prin declanșarea unor probleme respiratorii superioare, cum ar fi nasul înfundat. Unii pacienți cu COVID-19, cu toate acestea, experimentează anosmie fără obstrucție nazală.
Adrian Marinescu: Sunt simptomele de bază, care apar cel mai repede
Reputatul medic Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Balș” din București a comentat, la Antena3, descoperirile cercetătorilor.
„Experiența clinică demonstrează clar lucrul acesta. Sunt simptomele de bază, care apar cel mai repede, sunt foarte frecvente și de obicei dispar ultimele. Sunt frecvente situațiile când pacienții nu au febră, nu au simptomatologie de alt fel, dar au pierderea gustului și mirosului, pierdere care poate fi parțială. Și, într-adevăr, revenirea este de durată. Sunt situații când pacienții nu mai au nimic, sunt negativi prin teste și totuși, nu-și recapătă în întregime gustul sau mirosul. Practic, ar trebui să spunem că pierderea gustului și mirosului se întâmplă în urma a două mecanisme:
- sindromul inflamator, important în infecția cu SARS-CoV-2 iar pierderea mirosului este un efect indirect al inflamației
- un efect direct al virusului care alterează local epiteliul nazal și funcția olfactivă”, a declarat dr Adrian Marinescu.
-
De ce este indicat să consumi soia după menopauză25.05.2026, 16:44
-
-
-
Long COVID, impact asupra creierului25.05.2026, 14:52
-
Dependența de jocuri de noroc: Ghid protecție și joc responsabil25.05.2026, 14:26
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
