Mecanismul ce provoacă răspunsul inflamator grav la copiii cu COVID-19, confundat iniţial cu boala Kawasaki, a fost descoperit de căte cercetătorii italieni.
Cercetători de la Spitalul Pediatric Bambino Gesu, de la Vatican, au descoperit mecanismul ce provoacă răspunsul inflamator grav la copiii cu COVID-19, confundat iniţial cu boala Kawasaki, şi care deschide astfel calea unui diagnostic precoce cu teste specifice şi unui tratament, arată surse citate de agerpres.ro.
Studiul realizat la Bambino Gesu, în colaborare cu Karolinska Institutet din Stockholm, a detectat diferenţe imunologice între ambele maladii, iar rezultatele au fost publicate în revista ştiinţifică CELL.
La începutul pandemiei de SARS-Cov2 copiii păreau practic imuni la consecinţele noului coronavirus, însă ulterior s-a văzut că unii dintre ei pot dezvolta o formă gravă de inflamaţie sistemică, MIS-C (Multisystem Inflammatory Syndrome in Children), ce provoacă o inflamare a vaselor sanguine şi probleme cardiace şi intestinale.
Acest simptome, similare bolii Kawasaki, au determinat iniţial o asociere între această vasculită istemică şi COVID-19.
Studiul observă că ambele boli alterează nivelurile de citocine implicate în răspunsul imun, dar cu câteva diferenţe notabile.
De exemplu, interleukina-17A inhibitor, foarte mare la copiii cu Kawasaki, nu creştea la pacienţii cu COVID, care dezvoltau în schimb prezenţa de anticorpi.
S-au observat şi diferenţe din punct de vedere celular. Astfel, copiii cu coronavirus dezvoltă "un tip particular de limfocite T cu o funcţie imunologică alterată, comparativ cu copiii care au boala Kawasaki", o alterare ce constituie baza inflamării şi producerii de anticorpi ce pot dăuna inimii.
Aceste rezultate facilitează detectarea precoce la răspunsul inflamator la copiii cu COVID-19 în urmă monitorizării limfocitelor T şi spectrului de anticorpi. „Aceste rezultate reprezintă o descoperire importantă pentru alegerea unui tratament pentru inflamarea sistemică asociată infecţiei cu SARS-CoV2 şi bolii Kawasaki într-un mod mai precis şi bazat pe evidenţe”, a declarat Paolo Palma, responsabil al studiului.
Aceste rezultate evidenţiază un tratament cu imunoglobuline în doze ridicate pentru a limita efectul anticorpilor - Anakinra şi Cortizon - în faze incipiente pentru a bloca o inflamaţie secundară. Este în schimb contraindicat tratamentul cu tocilizumab şi cu medicamente anti-TNF (împotriva factorului de necroză tumorală).
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
