COVID-19: Spitalele din România, proiecte pentru dotarea cu echipamente medicale de 1,25 miliarde de euro
În patru luni, spitalele din România au depus 297 de proiecte, pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție contra COVID-19.
Spitalele românești au depus, în patru luni, 297 de proiecte, în valoare de aproximativ 1,25 miliarde de euro, pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție în lupta anti Covid-19, a anunțat Ministerul Fondurilor Europene.
„Deși apelul a început timid în luna mai, instituțiile sanitare au înțeles treptat oportunitatea utilizării banilor europeni pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție, inclusiv pentru activitatea viitoare. Și, cel mai important, au căpătat încredere văzând că mecanismul de finanțare funcționează, este mai suplu decât în mod normal, iar echipele mixte din Ministerul Fondurilor Europene și din Ministerul Sănătății oferă sprijinul promis. Cu alte cuvinte, două sunt câștigurile în urma acestei finanțări care a depășit cu 363% alocarea inițială: pe de o parte potențialii pacienți au la dispoziție spitale care încep să fie utilate modern, pe de alta, beneficiarii, adică reprezentanții unităților spitalicești, au căpătat încredere în accesarea banilor europeni", a explicat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Din cele 297 de proiecte, în ultima zi au fost încărcate 57 de cereri de finanțare în sistemul electronic MySMIS, oficialii Ministerului Fondurilor Europene luând în calcul suplimentarea bugetului prin intermediul facilității REACT-EU, se arată în comunicat.
Primele cereri, aprobate deja
Primele 54 de cereri în valoare de 163 de milioane de euro au fost deja aprobate, restul proiectelor europene fiind în diverse etape avansate ale procesului de evaluare.
Miercuri, 30 septembrie, s-a încheiat apelul dedicat unităților spitalicești ce pot fi dotate cu echipamente medicale necesare în creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19. Lansat pe 15 mai cu o alocare inițială de 350 de milioane de euro din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), apelul s-a bucurat de un interes foarte mare din partea unităților spitalicești care au înțeles oportunitatea finanțării atât în lupta actuală cu virusul, cât și în vederea dotării pentru a fi pregătite în eventualitatea unui nou val pandemic, susțin reprezentanții MFE.
Pentru viitorul exercițiu financiar, România are în premieră un Program Operațional dedicat sănătății în valoare de 4,068 miliarde de euro, din care fonduri europene de 2,882 miliarde de euro.
MFE precizează că o altă inovație, necesară pentru eficiența proiectelor europene, o reprezintă faptul că Programul Operațional Sănătate este un program multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European+ (FSE+). "Programul vine cu o nouă abordare, inovativă, atât prin tipologia investițiilor propuse, dar și prin modul de grupare a intervențiilor care va facilita accesul atât la investiții în infrastructură și dotări, cât și la măsuri soft", menționează MFE.
Bugetul total de 4,068 miliarde de euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat către următoarele priorități: investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, cu impact teritorial major - 1,28 miliarde de euro (FEDR, FSE+); servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu - 235 milioane de euro (FEDR, FSE+); servicii de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și profilului epidemiologic al morbidității - 200 milioane de euro (FEDR, FSE+); creșterea eficienței sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii - 1,523 miliarde de euro (FEDR, FSE+); abordări inovative în cercetarea din domeniul medical - 411,7 milioane de euro (FEDR); digitalizarea sistemului medical - 214 milioane de euro (FEDR); măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament - 203,5 milioane de euro (FEDR, FSE+).
În vederea construcției acestui Program, Ministerul Fondurilor Europene a organizat în data 21 august 2020 o primă consultare publică la care au participat 115 reprezentanți ai asociațiilor, fundațiilor, dar și ai organizațiilor din mediul academic de referință în domeniu.
Seria dezbaterilor publice pe baza cărora se va continua discuția construcției Programului va fi reluată la sfârșitul lunii octombrie, după ce vor fi primite comentariile Comisiei Europene, menționează comunicatul MFE.
-
Ce este, de fapt, untul clarificat21.02.2026, 19:30
-
-
-
De ce crește incidența cancerului pancreatic în ultimii ani21.02.2026, 16:30
-
Trucul natural pentru o toaletă curată. Rezultatele te vor surprinde21.02.2026, 15:00
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
COVID-19, evoluție neașteptată
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
