COVID-19: Spitalele din România, proiecte pentru dotarea cu echipamente medicale de 1,25 miliarde de euro
În patru luni, spitalele din România au depus 297 de proiecte, pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție contra COVID-19.
Spitalele românești au depus, în patru luni, 297 de proiecte, în valoare de aproximativ 1,25 miliarde de euro, pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție în lupta anti Covid-19, a anunțat Ministerul Fondurilor Europene.
„Deși apelul a început timid în luna mai, instituțiile sanitare au înțeles treptat oportunitatea utilizării banilor europeni pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție, inclusiv pentru activitatea viitoare. Și, cel mai important, au căpătat încredere văzând că mecanismul de finanțare funcționează, este mai suplu decât în mod normal, iar echipele mixte din Ministerul Fondurilor Europene și din Ministerul Sănătății oferă sprijinul promis. Cu alte cuvinte, două sunt câștigurile în urma acestei finanțări care a depășit cu 363% alocarea inițială: pe de o parte potențialii pacienți au la dispoziție spitale care încep să fie utilate modern, pe de alta, beneficiarii, adică reprezentanții unităților spitalicești, au căpătat încredere în accesarea banilor europeni", a explicat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Din cele 297 de proiecte, în ultima zi au fost încărcate 57 de cereri de finanțare în sistemul electronic MySMIS, oficialii Ministerului Fondurilor Europene luând în calcul suplimentarea bugetului prin intermediul facilității REACT-EU, se arată în comunicat.
Primele cereri, aprobate deja
Primele 54 de cereri în valoare de 163 de milioane de euro au fost deja aprobate, restul proiectelor europene fiind în diverse etape avansate ale procesului de evaluare.
Miercuri, 30 septembrie, s-a încheiat apelul dedicat unităților spitalicești ce pot fi dotate cu echipamente medicale necesare în creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19. Lansat pe 15 mai cu o alocare inițială de 350 de milioane de euro din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), apelul s-a bucurat de un interes foarte mare din partea unităților spitalicești care au înțeles oportunitatea finanțării atât în lupta actuală cu virusul, cât și în vederea dotării pentru a fi pregătite în eventualitatea unui nou val pandemic, susțin reprezentanții MFE.
Pentru viitorul exercițiu financiar, România are în premieră un Program Operațional dedicat sănătății în valoare de 4,068 miliarde de euro, din care fonduri europene de 2,882 miliarde de euro.
MFE precizează că o altă inovație, necesară pentru eficiența proiectelor europene, o reprezintă faptul că Programul Operațional Sănătate este un program multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European+ (FSE+). "Programul vine cu o nouă abordare, inovativă, atât prin tipologia investițiilor propuse, dar și prin modul de grupare a intervențiilor care va facilita accesul atât la investiții în infrastructură și dotări, cât și la măsuri soft", menționează MFE.
Bugetul total de 4,068 miliarde de euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat către următoarele priorități: investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, cu impact teritorial major - 1,28 miliarde de euro (FEDR, FSE+); servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu - 235 milioane de euro (FEDR, FSE+); servicii de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și profilului epidemiologic al morbidității - 200 milioane de euro (FEDR, FSE+); creșterea eficienței sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii - 1,523 miliarde de euro (FEDR, FSE+); abordări inovative în cercetarea din domeniul medical - 411,7 milioane de euro (FEDR); digitalizarea sistemului medical - 214 milioane de euro (FEDR); măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament - 203,5 milioane de euro (FEDR, FSE+).
În vederea construcției acestui Program, Ministerul Fondurilor Europene a organizat în data 21 august 2020 o primă consultare publică la care au participat 115 reprezentanți ai asociațiilor, fundațiilor, dar și ai organizațiilor din mediul academic de referință în domeniu.
Seria dezbaterilor publice pe baza cărora se va continua discuția construcției Programului va fi reluată la sfârșitul lunii octombrie, după ce vor fi primite comentariile Comisiei Europene, menționează comunicatul MFE.
-
-
Mircea Lucescu a murit la vârsta de 80 de ani07.04.2026, 21:00
-
Ce trebuie să știi despre contraceptivele hormonale07.04.2026, 20:49
-
De ce apare și ce afecțiuni hormonale ascunde părul din bărbia femeilor07.04.2026, 19:23
-
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
