COVID-19: Spitalele din România, proiecte pentru dotarea cu echipamente medicale de 1,25 miliarde de euro
În patru luni, spitalele din România au depus 297 de proiecte, pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție contra COVID-19.
Spitalele românești au depus, în patru luni, 297 de proiecte, în valoare de aproximativ 1,25 miliarde de euro, pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție în lupta anti Covid-19, a anunțat Ministerul Fondurilor Europene.
„Deși apelul a început timid în luna mai, instituțiile sanitare au înțeles treptat oportunitatea utilizării banilor europeni pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție, inclusiv pentru activitatea viitoare. Și, cel mai important, au căpătat încredere văzând că mecanismul de finanțare funcționează, este mai suplu decât în mod normal, iar echipele mixte din Ministerul Fondurilor Europene și din Ministerul Sănătății oferă sprijinul promis. Cu alte cuvinte, două sunt câștigurile în urma acestei finanțări care a depășit cu 363% alocarea inițială: pe de o parte potențialii pacienți au la dispoziție spitale care încep să fie utilate modern, pe de alta, beneficiarii, adică reprezentanții unităților spitalicești, au căpătat încredere în accesarea banilor europeni", a explicat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Din cele 297 de proiecte, în ultima zi au fost încărcate 57 de cereri de finanțare în sistemul electronic MySMIS, oficialii Ministerului Fondurilor Europene luând în calcul suplimentarea bugetului prin intermediul facilității REACT-EU, se arată în comunicat.
Primele cereri, aprobate deja
Primele 54 de cereri în valoare de 163 de milioane de euro au fost deja aprobate, restul proiectelor europene fiind în diverse etape avansate ale procesului de evaluare.
Miercuri, 30 septembrie, s-a încheiat apelul dedicat unităților spitalicești ce pot fi dotate cu echipamente medicale necesare în creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19. Lansat pe 15 mai cu o alocare inițială de 350 de milioane de euro din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), apelul s-a bucurat de un interes foarte mare din partea unităților spitalicești care au înțeles oportunitatea finanțării atât în lupta actuală cu virusul, cât și în vederea dotării pentru a fi pregătite în eventualitatea unui nou val pandemic, susțin reprezentanții MFE.
Pentru viitorul exercițiu financiar, România are în premieră un Program Operațional dedicat sănătății în valoare de 4,068 miliarde de euro, din care fonduri europene de 2,882 miliarde de euro.
MFE precizează că o altă inovație, necesară pentru eficiența proiectelor europene, o reprezintă faptul că Programul Operațional Sănătate este un program multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European+ (FSE+). "Programul vine cu o nouă abordare, inovativă, atât prin tipologia investițiilor propuse, dar și prin modul de grupare a intervențiilor care va facilita accesul atât la investiții în infrastructură și dotări, cât și la măsuri soft", menționează MFE.
Bugetul total de 4,068 miliarde de euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat către următoarele priorități: investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, cu impact teritorial major - 1,28 miliarde de euro (FEDR, FSE+); servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu - 235 milioane de euro (FEDR, FSE+); servicii de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și profilului epidemiologic al morbidității - 200 milioane de euro (FEDR, FSE+); creșterea eficienței sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii - 1,523 miliarde de euro (FEDR, FSE+); abordări inovative în cercetarea din domeniul medical - 411,7 milioane de euro (FEDR); digitalizarea sistemului medical - 214 milioane de euro (FEDR); măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament - 203,5 milioane de euro (FEDR, FSE+).
În vederea construcției acestui Program, Ministerul Fondurilor Europene a organizat în data 21 august 2020 o primă consultare publică la care au participat 115 reprezentanți ai asociațiilor, fundațiilor, dar și ai organizațiilor din mediul academic de referință în domeniu.
Seria dezbaterilor publice pe baza cărora se va continua discuția construcției Programului va fi reluată la sfârșitul lunii octombrie, după ce vor fi primite comentariile Comisiei Europene, menționează comunicatul MFE.
-
-
-
Noua armă împotriva emboliei pulmonare: medicii ajung direct la cheag01.09.2026, 18:00
-
-
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID, impact grav asupra creierului
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Cum s-a răspândit COVID-19 prin coloana de aerisire a blocurilor vechi
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
