COVID-19: Spitalele din România, proiecte pentru dotarea cu echipamente medicale de 1,25 miliarde de euro
În patru luni, spitalele din România au depus 297 de proiecte, pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție contra COVID-19.
Spitalele românești au depus, în patru luni, 297 de proiecte, în valoare de aproximativ 1,25 miliarde de euro, pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție în lupta anti Covid-19, a anunțat Ministerul Fondurilor Europene.
„Deși apelul a început timid în luna mai, instituțiile sanitare au înțeles treptat oportunitatea utilizării banilor europeni pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție, inclusiv pentru activitatea viitoare. Și, cel mai important, au căpătat încredere văzând că mecanismul de finanțare funcționează, este mai suplu decât în mod normal, iar echipele mixte din Ministerul Fondurilor Europene și din Ministerul Sănătății oferă sprijinul promis. Cu alte cuvinte, două sunt câștigurile în urma acestei finanțări care a depășit cu 363% alocarea inițială: pe de o parte potențialii pacienți au la dispoziție spitale care încep să fie utilate modern, pe de alta, beneficiarii, adică reprezentanții unităților spitalicești, au căpătat încredere în accesarea banilor europeni", a explicat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Din cele 297 de proiecte, în ultima zi au fost încărcate 57 de cereri de finanțare în sistemul electronic MySMIS, oficialii Ministerului Fondurilor Europene luând în calcul suplimentarea bugetului prin intermediul facilității REACT-EU, se arată în comunicat.
Primele cereri, aprobate deja
Primele 54 de cereri în valoare de 163 de milioane de euro au fost deja aprobate, restul proiectelor europene fiind în diverse etape avansate ale procesului de evaluare.
Miercuri, 30 septembrie, s-a încheiat apelul dedicat unităților spitalicești ce pot fi dotate cu echipamente medicale necesare în creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19. Lansat pe 15 mai cu o alocare inițială de 350 de milioane de euro din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), apelul s-a bucurat de un interes foarte mare din partea unităților spitalicești care au înțeles oportunitatea finanțării atât în lupta actuală cu virusul, cât și în vederea dotării pentru a fi pregătite în eventualitatea unui nou val pandemic, susțin reprezentanții MFE.
Pentru viitorul exercițiu financiar, România are în premieră un Program Operațional dedicat sănătății în valoare de 4,068 miliarde de euro, din care fonduri europene de 2,882 miliarde de euro.
MFE precizează că o altă inovație, necesară pentru eficiența proiectelor europene, o reprezintă faptul că Programul Operațional Sănătate este un program multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European+ (FSE+). "Programul vine cu o nouă abordare, inovativă, atât prin tipologia investițiilor propuse, dar și prin modul de grupare a intervențiilor care va facilita accesul atât la investiții în infrastructură și dotări, cât și la măsuri soft", menționează MFE.
Bugetul total de 4,068 miliarde de euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat către următoarele priorități: investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, cu impact teritorial major - 1,28 miliarde de euro (FEDR, FSE+); servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu - 235 milioane de euro (FEDR, FSE+); servicii de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și profilului epidemiologic al morbidității - 200 milioane de euro (FEDR, FSE+); creșterea eficienței sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii - 1,523 miliarde de euro (FEDR, FSE+); abordări inovative în cercetarea din domeniul medical - 411,7 milioane de euro (FEDR); digitalizarea sistemului medical - 214 milioane de euro (FEDR); măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament - 203,5 milioane de euro (FEDR, FSE+).
În vederea construcției acestui Program, Ministerul Fondurilor Europene a organizat în data 21 august 2020 o primă consultare publică la care au participat 115 reprezentanți ai asociațiilor, fundațiilor, dar și ai organizațiilor din mediul academic de referință în domeniu.
Seria dezbaterilor publice pe baza cărora se va continua discuția construcției Programului va fi reluată la sfârșitul lunii octombrie, după ce vor fi primite comentariile Comisiei Europene, menționează comunicatul MFE.
-
-
Izolarea socială, factor de risc pentru demență14.12.2025, 08:45
-
-
-
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Descoperirea făcută acum despre COVID. Cele trei opțiuni de tratament antiviral. Adevărul despre remdesivir, molnupiravir și ritonavir
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Vaccinurile pentru Covid vor fi aprobate pentru vânzare publicului din Marea Britanie
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
