COVID-19: Spitalele din România, proiecte pentru dotarea cu echipamente medicale de 1,25 miliarde de euro
În patru luni, spitalele din România au depus 297 de proiecte, pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție contra COVID-19.
Spitalele românești au depus, în patru luni, 297 de proiecte, în valoare de aproximativ 1,25 miliarde de euro, pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție în lupta anti Covid-19, a anunțat Ministerul Fondurilor Europene.
„Deși apelul a început timid în luna mai, instituțiile sanitare au înțeles treptat oportunitatea utilizării banilor europeni pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție, inclusiv pentru activitatea viitoare. Și, cel mai important, au căpătat încredere văzând că mecanismul de finanțare funcționează, este mai suplu decât în mod normal, iar echipele mixte din Ministerul Fondurilor Europene și din Ministerul Sănătății oferă sprijinul promis. Cu alte cuvinte, două sunt câștigurile în urma acestei finanțări care a depășit cu 363% alocarea inițială: pe de o parte potențialii pacienți au la dispoziție spitale care încep să fie utilate modern, pe de alta, beneficiarii, adică reprezentanții unităților spitalicești, au căpătat încredere în accesarea banilor europeni", a explicat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
Din cele 297 de proiecte, în ultima zi au fost încărcate 57 de cereri de finanțare în sistemul electronic MySMIS, oficialii Ministerului Fondurilor Europene luând în calcul suplimentarea bugetului prin intermediul facilității REACT-EU, se arată în comunicat.
Primele cereri, aprobate deja
Primele 54 de cereri în valoare de 163 de milioane de euro au fost deja aprobate, restul proiectelor europene fiind în diverse etape avansate ale procesului de evaluare.
Miercuri, 30 septembrie, s-a încheiat apelul dedicat unităților spitalicești ce pot fi dotate cu echipamente medicale necesare în creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19. Lansat pe 15 mai cu o alocare inițială de 350 de milioane de euro din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), apelul s-a bucurat de un interes foarte mare din partea unităților spitalicești care au înțeles oportunitatea finanțării atât în lupta actuală cu virusul, cât și în vederea dotării pentru a fi pregătite în eventualitatea unui nou val pandemic, susțin reprezentanții MFE.
Pentru viitorul exercițiu financiar, România are în premieră un Program Operațional dedicat sănătății în valoare de 4,068 miliarde de euro, din care fonduri europene de 2,882 miliarde de euro.
MFE precizează că o altă inovație, necesară pentru eficiența proiectelor europene, o reprezintă faptul că Programul Operațional Sănătate este un program multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European+ (FSE+). "Programul vine cu o nouă abordare, inovativă, atât prin tipologia investițiilor propuse, dar și prin modul de grupare a intervențiilor care va facilita accesul atât la investiții în infrastructură și dotări, cât și la măsuri soft", menționează MFE.
Bugetul total de 4,068 miliarde de euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat către următoarele priorități: investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, cu impact teritorial major - 1,28 miliarde de euro (FEDR, FSE+); servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu - 235 milioane de euro (FEDR, FSE+); servicii de reabilitare, paliație și îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și profilului epidemiologic al morbidității - 200 milioane de euro (FEDR, FSE+); creșterea eficienței sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii - 1,523 miliarde de euro (FEDR, FSE+); abordări inovative în cercetarea din domeniul medical - 411,7 milioane de euro (FEDR); digitalizarea sistemului medical - 214 milioane de euro (FEDR); măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament - 203,5 milioane de euro (FEDR, FSE+).
În vederea construcției acestui Program, Ministerul Fondurilor Europene a organizat în data 21 august 2020 o primă consultare publică la care au participat 115 reprezentanți ai asociațiilor, fundațiilor, dar și ai organizațiilor din mediul academic de referință în domeniu.
Seria dezbaterilor publice pe baza cărora se va continua discuția construcției Programului va fi reluată la sfârșitul lunii octombrie, după ce vor fi primite comentariile Comisiei Europene, menționează comunicatul MFE.
-
-
-
-
Cât de bună este anestezia ecologică? Pacienții s-au recuperat la fel19.10.2026, 09:41
-
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
