COVID-19. Toleranța la boală. De ce unele persoane sunt asimptomatice
Oamenii de știință încearcă să afle care este explicația pentru care unele persoane infectate cu noul coronavirus nu prezintă simptome.
Unul dintre motivele pentru care Covid-19 s-a răspândit atât de repede pe tot globul este că, în primele zile după infecție, pacienții nu prezintă simptome, astfel că transmit mai departe virusul fără să își dea seama. Pe lângă acești pacienți pre-simptomatici, răspândirea pandemiei a fost facilitată și de un grup mai misterios de oameni: așa-numiții asimptomatici.
Conform diferitelor estimări, între 20 și 45% dintre persoanele care suferă de Covid-19 - și, probabil, mai mult, potrivit unui studiu recent realizat de Centers for Disease Control and Prevention - trec printr-o infecție cu coronavirus fără să-și dea seama că au avut vreodată. Fără febră sau frisoane. Fără pierderi de miros sau gust. Fără dificultăți de respirație. Nu simt nimic.
Cazurile asimptomatice nu sunt unice pentru Covid-19, notează Medscape. Acestea apar odată cu gripa obișnuită și, probabil, apăreau și în pandemia din 1918, potrivit epidemiologului Neil Ferguson de la Imperial College London. Dar oamenii de știință nu sunt siguri de ce anumiți oameni nu pățesc nimic de la Covid-19. „Acesta este un mister extraordinar în acest moment”, a declarat pentru Medscape dr. Donald Thea, expert în boli infecțioase la Școala de Sănătate Publică a Universității din Boston.
Cum luptă organismul cu agenții patogeni
Teoria predominantă este că sistemul lor imunitar combate virusul atât de eficient încât nu se îmbolnăvesc. Dar unii oameni de știință sunt încrezători că răspunsul agresiv al sistemului imunitar, eliminarea anticorpilor și a altor molecule pentru a elimina o infecție, sunt doar o parte a poveștii.
Unii experți consideră că organismul uman nu poate purta întotdeauna un război total împotriva virușilor și a altor agenți patogeni. Poate fi, de asemenea, capabil să găzduiască o infecție, uneori atât de perfect încât să nu apară simptome. Acest fenomen, cunoscut sub numele de toleranță la boli, este bine cunoscut la plante, dar a fost documentat doar la animale în ultimii 15 ani, o arată un studiu publicat în jurnalul medical Science Mag.
Toleranța la boli
Toleranța la boli este capacitatea unui individ, datorită unei predispoziții genetice sau a unui aspect al comportamentului sau stilului de viață, de a prospera în ciuda faptului că este infectat cu o cantitate de agent patogen care îi îmbolnăvește pe alții. Toleranța ia diferite forme, în funcție de infecție. De exemplu, atunci când este infectat cu holeră, care provoacă diaree apoasă care poate ucide rapid prin deshidratare, corpul ar putea mobiliza mecanisme care să mențină echilibrul fluidelor și al electroliților. În timpul altor infecții, organismul poate modifica metabolismul sau poate activa microbii intestinali - orice ajustare internă este necesară pentru a preveni sau repara leziunile tisulare sau pentru a face un germen mai puțin vicios.
Cercetătorii care studiază aceste procese se bazează pe experimente invazive care nu pot fi făcute la oameni. Cu toate acestea, ei consideră infecțiile asimptomatice drept dovezi că toleranța la boli apare la om. Cel puțin 90% dintre cei infectați cu bacteria tuberculozei nu se îmbolnăvesc. Același lucru este valabil pentru mulți dintre cei 1,5 miliarde de oameni la nivel global care trăiesc cu viermi paraziți numiți helminti în intestin, potrivit unui studiu din 2018, publicat în jurnalul medical Frontiersin.
-
-
Băuturile care afectează stomacul. Sunt asociate cu cancerul gastric13.10.2026, 08:13
-
-
-
Te trezești noaptea cu inima bătând puternic? Ce poate însemna12.10.2026, 21:46
COVID-19, evoluție neașteptată
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
