Cum arată plămânii afectaţi de COVID. Medic: Fără oxigen, aceşti oameni ar fi murit, cu siguranţă
Este cunoscut faptul că virusul SARS-CoV-2 afectează plămânii. Pneumologul Marius Balea a explicat ce face de fapt acest virus în plămâni.
Medicul pneumolog Marius Balea a prezentat la Antena 3 câteva exemple ale unor pacienți care au avut afectați plămânii de Covid-19. De asemenea, el a vorbit despre revenirea după o astfel de boașă, în care plămâni iau fost afectați în proporție de 80% sau chiar 90%.
"Virusul face o pneumonie virală. Dacă ar rămâne doar atât, lucrurile ar fi extraordinare. Adică, mortalitatea ar fi mult mai mică. După această pneumonie virală există faza inflamatorie a bolii, când practic apare acest dezastru, această <furtună de citokine>", a spus el.
În legătură cu pacienții care aleg să stea acasă, el a explicat că cel mai important este ca aceștia să-și monitorizeze starea. „Până la urmă, asta e cea mai bună atitudine, să stai acasă, dar să stai acasă monitorizându-te. Este foarte important să te monitorizezi. Este foarte important să ştii că cele mai bune şanse ale tale sunt să nu păţeşti nimic. În cel mai rău caz, poate ceva ce te deranjează, dar cu siguranţă, nu ceva grav. Adică să îţi fie un pic greaţă, să te doară capul, să faci febră. Sunt lucruri care trec, lucru pentru care medicaţia, de obicei se găseşte în farmacie chiar şi fără prescripţie: paracetamol. Boala trece şi nici măcar nu contează dacă ai avut o pneumonie de 10-15-20%. Nu are nicio semnificaţie, nici pentru momentul bolii, nici pentru ce va urma”, a mai spus el.
Afectarea severă, foarte rapidă
Medicul a expus apoi o radiografie a unui pacient care a ajuns la spital când avea o afectare pulmonară de aproximativ 30%. „Ai fi putut zice că e bine şi poate merge acasă, că nu are probleme, dar peste trei zile, aşa arătau plămânii lui”, a mai spus el, arătând o altă radiografie în care plămânii erau afectați circa 80-85%. „Sunt nişte zone albe foarte fine. Înseamnă o afectare de 80-85%, în doar trei zile. Majoritatea pacienţilor care au afectare severă o fac foarte repede. Asta e o imagine, dar sunt foarte multe imagini de genul acesta. În situaţia asta, nu a fost suficient oxigenul şi din păcate, cred că a durat aproape o lună, cât am încercat să salvăm acest pacient, nu am reuşit până la urmă”, a spus el.
El a relatat apoi despre modul în care a fost afectat un alt pacient. „Pacientul acesta a venit de la început la noi şi afectarea pulmonară, probabil că e chiar mai mult decât la acel pacient, dar făcând de la început ceea ce trebuie făcut, a plecat acasă cu imaginea a doua. Majoritatea îşi revin. Din ce am vorbit cu pacienţii care au fost la noi şi care au avut forme severe de boală, majoritatea la 3 luni sunt foarte bine. Mult mai bine decât te aşteptai. Adică, nişte oameni care nu se puteau ridica din pat, din culcat în şezut singuri, acum merg pe stradă şi îşi fac cumpărăturile. Fără oxigen în fază acută, aceşti oameni ar fi murit cu siguranţă. Aceşti pacienţi au fost ventilaţi minim invaziv”, a mai spus el.
Când să faci evaluarea medicală, dacă te-ai testat pozitiv
„O chestie importantă, din punctul meu de vedere. Dacă eşti acasă ţi-ai făcut testul, este pozitiv, te simţi bine, nu are niciun rost să îţi faci o evaluare în acel moment. Evaluarea are rost să ţi-o faci dacă îţi scade saturaţia. Dacă începe să scadă saturaţia, dacă eşti o persoană cu mari factori de risc, dacă eşti curios să vezi ce s-a întâmplat în organismul tău, ar avea sens să îţi faci o evaluare, atunci când nu eşti simptomatic, undeva la măcar 7-8 zile de boală, undeva spre ziua 10 de la debutul simptomelor", a mai precizat Marius Balea, medic primar pneumolog.
-
11 minute de somn în plus reduc riscul de infarct24.03.2026, 21:38
-
-
-
Alexandru Rogobete anunță Strategia Națională de Sănătate Mintală24.03.2026, 18:04
-
Ce se întâmplă în creierul unui bolnav de Parkinson24.03.2026, 17:54
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
COVID, impact grav asupra creierului
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
