Cum arată plămânii afectaţi de COVID. Medic: Fără oxigen, aceşti oameni ar fi murit, cu siguranţă
Este cunoscut faptul că virusul SARS-CoV-2 afectează plămânii. Pneumologul Marius Balea a explicat ce face de fapt acest virus în plămâni.
Medicul pneumolog Marius Balea a prezentat la Antena 3 câteva exemple ale unor pacienți care au avut afectați plămânii de Covid-19. De asemenea, el a vorbit despre revenirea după o astfel de boașă, în care plămâni iau fost afectați în proporție de 80% sau chiar 90%.
"Virusul face o pneumonie virală. Dacă ar rămâne doar atât, lucrurile ar fi extraordinare. Adică, mortalitatea ar fi mult mai mică. După această pneumonie virală există faza inflamatorie a bolii, când practic apare acest dezastru, această <furtună de citokine>", a spus el.
În legătură cu pacienții care aleg să stea acasă, el a explicat că cel mai important este ca aceștia să-și monitorizeze starea. „Până la urmă, asta e cea mai bună atitudine, să stai acasă, dar să stai acasă monitorizându-te. Este foarte important să te monitorizezi. Este foarte important să ştii că cele mai bune şanse ale tale sunt să nu păţeşti nimic. În cel mai rău caz, poate ceva ce te deranjează, dar cu siguranţă, nu ceva grav. Adică să îţi fie un pic greaţă, să te doară capul, să faci febră. Sunt lucruri care trec, lucru pentru care medicaţia, de obicei se găseşte în farmacie chiar şi fără prescripţie: paracetamol. Boala trece şi nici măcar nu contează dacă ai avut o pneumonie de 10-15-20%. Nu are nicio semnificaţie, nici pentru momentul bolii, nici pentru ce va urma”, a mai spus el.
Afectarea severă, foarte rapidă
Medicul a expus apoi o radiografie a unui pacient care a ajuns la spital când avea o afectare pulmonară de aproximativ 30%. „Ai fi putut zice că e bine şi poate merge acasă, că nu are probleme, dar peste trei zile, aşa arătau plămânii lui”, a mai spus el, arătând o altă radiografie în care plămânii erau afectați circa 80-85%. „Sunt nişte zone albe foarte fine. Înseamnă o afectare de 80-85%, în doar trei zile. Majoritatea pacienţilor care au afectare severă o fac foarte repede. Asta e o imagine, dar sunt foarte multe imagini de genul acesta. În situaţia asta, nu a fost suficient oxigenul şi din păcate, cred că a durat aproape o lună, cât am încercat să salvăm acest pacient, nu am reuşit până la urmă”, a spus el.
El a relatat apoi despre modul în care a fost afectat un alt pacient. „Pacientul acesta a venit de la început la noi şi afectarea pulmonară, probabil că e chiar mai mult decât la acel pacient, dar făcând de la început ceea ce trebuie făcut, a plecat acasă cu imaginea a doua. Majoritatea îşi revin. Din ce am vorbit cu pacienţii care au fost la noi şi care au avut forme severe de boală, majoritatea la 3 luni sunt foarte bine. Mult mai bine decât te aşteptai. Adică, nişte oameni care nu se puteau ridica din pat, din culcat în şezut singuri, acum merg pe stradă şi îşi fac cumpărăturile. Fără oxigen în fază acută, aceşti oameni ar fi murit cu siguranţă. Aceşti pacienţi au fost ventilaţi minim invaziv”, a mai spus el.
Când să faci evaluarea medicală, dacă te-ai testat pozitiv
„O chestie importantă, din punctul meu de vedere. Dacă eşti acasă ţi-ai făcut testul, este pozitiv, te simţi bine, nu are niciun rost să îţi faci o evaluare în acel moment. Evaluarea are rost să ţi-o faci dacă îţi scade saturaţia. Dacă începe să scadă saturaţia, dacă eşti o persoană cu mari factori de risc, dacă eşti curios să vezi ce s-a întâmplat în organismul tău, ar avea sens să îţi faci o evaluare, atunci când nu eşti simptomatic, undeva la măcar 7-8 zile de boală, undeva spre ziua 10 de la debutul simptomelor", a mai precizat Marius Balea, medic primar pneumolog.
-
-
-
-
Doliu în medicina românească. A murit dr. Narcisa Nicolescu13.07.2026, 15:44
-
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
COVID, impact grav asupra creierului
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
