Cum arată plămânii afectaţi de COVID. Medic: Fără oxigen, aceşti oameni ar fi murit, cu siguranţă
Este cunoscut faptul că virusul SARS-CoV-2 afectează plămânii. Pneumologul Marius Balea a explicat ce face de fapt acest virus în plămâni.
Medicul pneumolog Marius Balea a prezentat la Antena 3 câteva exemple ale unor pacienți care au avut afectați plămânii de Covid-19. De asemenea, el a vorbit despre revenirea după o astfel de boașă, în care plămâni iau fost afectați în proporție de 80% sau chiar 90%.
"Virusul face o pneumonie virală. Dacă ar rămâne doar atât, lucrurile ar fi extraordinare. Adică, mortalitatea ar fi mult mai mică. După această pneumonie virală există faza inflamatorie a bolii, când practic apare acest dezastru, această <furtună de citokine>", a spus el.
În legătură cu pacienții care aleg să stea acasă, el a explicat că cel mai important este ca aceștia să-și monitorizeze starea. „Până la urmă, asta e cea mai bună atitudine, să stai acasă, dar să stai acasă monitorizându-te. Este foarte important să te monitorizezi. Este foarte important să ştii că cele mai bune şanse ale tale sunt să nu păţeşti nimic. În cel mai rău caz, poate ceva ce te deranjează, dar cu siguranţă, nu ceva grav. Adică să îţi fie un pic greaţă, să te doară capul, să faci febră. Sunt lucruri care trec, lucru pentru care medicaţia, de obicei se găseşte în farmacie chiar şi fără prescripţie: paracetamol. Boala trece şi nici măcar nu contează dacă ai avut o pneumonie de 10-15-20%. Nu are nicio semnificaţie, nici pentru momentul bolii, nici pentru ce va urma”, a mai spus el.
Afectarea severă, foarte rapidă
Medicul a expus apoi o radiografie a unui pacient care a ajuns la spital când avea o afectare pulmonară de aproximativ 30%. „Ai fi putut zice că e bine şi poate merge acasă, că nu are probleme, dar peste trei zile, aşa arătau plămânii lui”, a mai spus el, arătând o altă radiografie în care plămânii erau afectați circa 80-85%. „Sunt nişte zone albe foarte fine. Înseamnă o afectare de 80-85%, în doar trei zile. Majoritatea pacienţilor care au afectare severă o fac foarte repede. Asta e o imagine, dar sunt foarte multe imagini de genul acesta. În situaţia asta, nu a fost suficient oxigenul şi din păcate, cred că a durat aproape o lună, cât am încercat să salvăm acest pacient, nu am reuşit până la urmă”, a spus el.
El a relatat apoi despre modul în care a fost afectat un alt pacient. „Pacientul acesta a venit de la început la noi şi afectarea pulmonară, probabil că e chiar mai mult decât la acel pacient, dar făcând de la început ceea ce trebuie făcut, a plecat acasă cu imaginea a doua. Majoritatea îşi revin. Din ce am vorbit cu pacienţii care au fost la noi şi care au avut forme severe de boală, majoritatea la 3 luni sunt foarte bine. Mult mai bine decât te aşteptai. Adică, nişte oameni care nu se puteau ridica din pat, din culcat în şezut singuri, acum merg pe stradă şi îşi fac cumpărăturile. Fără oxigen în fază acută, aceşti oameni ar fi murit cu siguranţă. Aceşti pacienţi au fost ventilaţi minim invaziv”, a mai spus el.
Când să faci evaluarea medicală, dacă te-ai testat pozitiv
„O chestie importantă, din punctul meu de vedere. Dacă eşti acasă ţi-ai făcut testul, este pozitiv, te simţi bine, nu are niciun rost să îţi faci o evaluare în acel moment. Evaluarea are rost să ţi-o faci dacă îţi scade saturaţia. Dacă începe să scadă saturaţia, dacă eşti o persoană cu mari factori de risc, dacă eşti curios să vezi ce s-a întâmplat în organismul tău, ar avea sens să îţi faci o evaluare, atunci când nu eşti simptomatic, undeva la măcar 7-8 zile de boală, undeva spre ziua 10 de la debutul simptomelor", a mai precizat Marius Balea, medic primar pneumolog.
-
-
Te trezești noaptea cu inima bătând puternic? Ce poate însemna12.10.2026, 21:46
-
Ce risc ascund foarfecele și mașinile de tuns12.10.2026, 20:55
-
Menstruație regulată, dar simptome mai severe? Cine e mai predispusă12.10.2026, 19:41
-
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
