Efectele nefaste ale distanțării sociale din pandemia de coronavirus
Când se confruntă cu un pericol, în mod normal, oamenii se apropie. Distanțarea socială stârnește acest impuls.
Profesorul Ophelia Deroy, de la Ludwigs-Maximilians Universitaet din Munchen (LMU), și colegii săi susțin că această dilemă reprezintă o amenințare mai mare pentru societate decât comportamentul antisocial.
Criza COVID-19 prezintă țărilor de pe glob ceea ce este poate cea mai mare provocare cu care s-au confruntat cei mai mulți, de la al doilea război mondial încoace. În primul rând, virusul reprezintă o amenințare globală. În absența unui vaccin, apărarea noastră principală împotriva lui constă în ceea ce se numește acum „distanțare socială" - minimizarea contactelor cu ceilalți din spațiile publice.
Într-un eseu care apare în revista Current Biology, o echipă interdisciplinară de autori, printre care și profesorul Ophelia Deroy, șef catedră în Filozofia minții la LMU și afiliată la Centrul de Neuroștiință din Munchen, subliniază dilema prezentată de măsurile proiectate pentru a promova distanțarea socială, notează Science Daily.
„Condițiile periculoase ne fac mai mult - nu mai puțin - sociali", spune Deroy. „A face față acestei contradicții este cea mai mare provocare cu care ne confruntăm acum".
Văzută din acest punct de vedere, problema noastră actuală nu constă în reacții egoiste la criză sau refuzul de a recunoaște riscurile, pe care imaginile cu rafturi goale din supermarketuri ne-ar fi făcut să lr credem. Deroy și colegii ei, Chris Frith (un cunoscut neurobiolog social cu sediul la University College London) și Guillaume Dezecache (psiholog social la Universitatea Clermont Auvergne) susțin că astfel de scene nu sunt reprezentative. Ei subliniază că, în mod instinctiv, oamenii tind să se apropie când sunt confruntați cu un pericol acut - cu alte cuvinte, ei caută în mod activ contacte sociale mai strânse. Studiile în domeniile neuroștiinței, psihologiei și biologiei evolutive au arătat deja că nu suntem la fel de egoiști cum cred unele discipline. Ei continuă să producă dovezi care să demonstreze că situațiile amenințătoare ne fac și mai cooperanți și mai susceptibili de a fi social susținuți decât suntem de obicei.
"Când oamenilor le este frică, ei caută siguranță în numere. Dar în situația actuală, acest impuls crește riscul de infecție pentru noi toți. Acesta este conundrul evolutiv de bază pe care îl descriem", spune Dezecache. Cerințele pe care le fac acum guvernele de a se autoizola și de a respecta recomandările de distanțare socială sunt în mod fundamental atipice pentru instinctele noastre sociale și, prin urmare, reprezintă o provocare serioasă pentru majoritatea oamenilor.
„La urma urmei", spune Deroy, „contactele sociale nu sunt un„bonus", pe care avem libertatea de a-l refuza. Acestea fac parte din ceea ce numim normal". Prin urmare, autorii eseului susțin că, deoarece distanțarea socială se opune reacției noastre naturale la pericolele iminente, înclinațiile noastre sociale - mai degrabă decât reacțiile antisociale la amenințările recunoscute rațional - riscă acum să exacerbeze pericolul.
Cum putem scăpa atunci de această dilemă? Potrivit lui Deroy, trebuie să revizuim ce poate oferi internetul. Argumentul merge după cum urmează. În lumea pre-pandemică, Internetul și mass-media sociale erau adesea privite ca fiind antisociale. Dar, în momente precum pandemia, acestea oferă o alternativă acceptabilă și eficientă la contactul fizic - în măsura în care acestea permit interacțiunile sociale în absența contactului fizice. Social media permite unui număr mare de oameni să ia legătura cu vecini, rude, prieteni și alte contacte. „Înclinațiile noastre înnăscute sunt mai degrabă cooperante decât egoiste. Dar accesul la Internet ne permite să facem față necesității distanțării sociale", spune Chris Frith.
„Cât de bine este satisfăcută nevoia noastră de contact social prin social media rămâne de văzut", spune Deroy. Atât ea, cât și colegii săi, au două recomandări importante pentru factorii de decizie. În primul rând, aceștia trebuie să recunoască faptul că cererea de distanțare socială nu este doar extrem de neobișnuită din punct de vedere politic: aceasta contravine structurii evoluate a cogniției umane. În al doilea rând, în zilele noastre, accesul gratuit la Internet nu este doar o condiție necesară pentru libertatea de exprimare. În situația actuală, contribuie pozitiv și la sănătatea publică. "Acesta este un mesaj important, având în vedere că cele mai vulnerabile sectoare ale societății sunt adesea cei care, din cauza sărăciei, vârstei și bolilor, au puține contacte sociale."
-
5 proceduri dentare moderne de refacere a danturii15.12.2025, 13:20
-
-
-
-
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Vaccinurile pentru Covid vor fi aprobate pentru vânzare publicului din Marea Britanie
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
EXCLUSIV Cât de agresivă este EG.5, noua tulpină COVID-19. Ar trebui să ne mai temem de COVID? Carmen Dorobăț: Pandemia nu se oprește de azi, pe mâine, în 24h. Să ne așteptăm la noi variante
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
