Efectele pandemiei. OMS: se simte nevoia unei investiții durabile în producția de noi antibiotice

Lecţiile învăţate în lupta împotriva pandemiei de COVID ar fi bine să fie utilizate pentru a lupta împotriva rezistenței la antibiotice, un alt flagel ce ameninţă populaţia mondială, au precizat joi, 15 martie, reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). OMS a făcut public noul său raport asupra medicamentelor în curs de dezvoltare pentru a lupta contra super-bacteriilor, denumite astfel pentru că rezistă în faţa multor antibiotice clasice.

Constatarea făcută de OMS arată că există foarte puţine noi medicamente eficiente care se află în stadii de dezvoltare în laboratoarele farmaceutice. "Antibioticele sunt călcâiul lui Ahile pentru asistenţa medicală universală şi pentru siguranţa noastră sanitară. (...) Ocaziile care se prezintă în lumina pandemiei de COVID-19 trebuie să fie fructificate pentru a sublinia nevoia unei investiţii durabile (în cercetare, n.r.) în producţia de noi antibiotice eficace", a declarat Haileyesus Getahun, coordonator OMS pentru divizia de studiere a rezistenţei antibacteriene. 

Acelaşi oficial a sugerat înfiinţarea unui mecanism mondial ce va permite strângerea de fonduri pentru a combate rezistenţa bacteriilor, după modelul acţiunilor întreprinse pentru a dezvolta vaccinurile anti-COVID-19. Rezistenţa la bacterii a continuat să crească, pentru că antibioticele sunt utilizate prea mult şi în mod abuziv, fie în creşterea animalelor, fie în tratamentele pentru oameni. 

În raportul său anual, OMS precizează că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în prezent în etapa de dezvoltare nu permite combaterea eficientă a celor mai periculoase bacterii aflate în circulaţie. Organizaţia a subliniat şi că 82% dintre antibioticele recent autorizate fac parte din clasele de medicamente faţă de care bacteriile s-au arătat deja rezistente. Pentru prima dată, OMS a alcătuit astfel un catalog al medicamentelor antibacteriene non-tradiţionale. Organizaţia a recenzat 27 de astfel de medicamente, inclusiv antigeni monoclonali şi organisme bacteriofage, virusuri care infectează doar bacteriile şi care au fost îndelung utilizate în spatele "Cortinei de Fier" în perioada Războiului Rece, fiind descoperite în prezent şi în Occident, arată Agerpres.