Femeile însărcinate transmit copiilor lor anticorpi COVID de protecție. DESCOPERIRE URIAȘĂ

Cercetătorii au descoperit că femeile însărcinate are au avut COVID, transmit copiilor lor anticorpi de protecție, ceea ce înseamnă că și în cazul vaccinurilor s-a putea întâmpla...
Anticorpii care protejează împotriva COVID-19 se pot transfera de la mame la bebeluși în timp ce se află în uter, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor Weill Cornell Medicine și NewYork-Presbyterian publicat în Jurnalul American de Obstetrică și Ginecologie (link direct studiu).
Această descoperire, publicată pe 22 ianuarie, se adaugă dovezilor în creștere care sugerează că femeile însărcinate care generează anticorpi de protecție după contractarea coronavirusului transmit adesea o parte din această imunitate naturală la făt. Descoperirile susțin, de asemenea, ideea că vaccinarea viitoarelor mame poate avea beneficii și pentru nou-născuții lor.
„Întrucât putem spune acum că anticorpii pe care femeile însărcinate îi produc împotriva COVID-19 s-au dovedit a fi transferați copiilor lor, bănuim că există șanse mari ca aceștia să transmită anticorpii pe care corpul îi produce după vaccinare, de asemenea”, a spus dr. Yawei Jenny Yang, profesor asistent de patologie și medicină de laborator la Weill Cornell Medicine și autorul principal al studiului.
Dr. Yang și echipa ei au analizat probe de sânge de la 88 de femei care au născut la NewYork-Presbyterian / Weill Cornell Medical Center între lunile martie și mai 2020, moment în care New York City era epicentrul global al pandemiei. Toate femeile aveau anticorpi COVID-19 în sânge, indicând că au contractat virusul la un moment dat, chiar dacă 58% dintre aceste femei nu prezentau simptome. Mai mult, în timp ce anticorpii au fost detectați atât la femeile simptomatice, cât și la cele asimptomatice, cercetătorii au observat că concentrația anticorpilor a fost semnificativ mai mare la femeile simptomatice. Ei au descoperit, de asemenea, că modelul general al răspunsului la anticorpi a fost similar cu răspunsul observat la alți pacienți, confirmând faptul că femeile însărcinate au același tip de răspuns imun la virus ca și populația mai mare de pacienți - ceva care nu fusese cunoscut anterior ca fiind sigur, deoarece sistemul imunitar al unei femei se schimbă pe tot parcursul sarcinii.
Cele care au avut simptome transmit mai mulți anticorpi
În plus, marea majoritate a bebelușilor născuți de aceste femei - 78% - au avut anticorpi detectabili în sângele din cordonul ombilical. Nu au existat dovezi că vreunul dintre sugari ar fi fost infectat direct cu virusul și toți erau COVID negativi la momentul nașterii, indicând în plus că anticorpii au traversat placenta - organul care furnizează oxigen și substanțe nutritive unui copil în creștere în timpul sarcinii - în fluxul sanguin fetal. Nou-născuții cu mame simptomatice au avut, de asemenea, niveluri mai mari de anticorpi decât cei ale căror mame nu au simptome COVID.
Aceste date implică faptul că femeile însărcinate ar putea transmite în același mod anticorpii generați de vaccin, protejând potențial atât mama, cât și copilul de infecția viitoare. Cu toate acestea, nu se știe încă cât de protectivi ar putea fi acești anticorpi sau cât de mult poate dura această protecție.
Dr. Laura Riley, președintele Departamentului de Obstetrică și Ginecologie de la Weill Cornell Medicine, obstetrician și ginecolog-șef la NewYork-Presbyterian / Weill Cornell și unul dintre coautorii studiului, recomandă în continuare pacientelor gravide care decid să facă vaccinul COVID să continue să urmeze măsurile de siguranță pentru a preveni răspândirea bolii. Dr. Riley, Dr. Yang și colegii lor conduc investigații ulterioare care înregistrează în prezent femei însărcinate care fac vaccinul, precum și mame vaccinate care alăptează, pentru a evalua răspunsul anticorpilor din aceste grupuri după vaccinare. Aceste informații ar putea ajuta la realizarea strategiilor de vaccinare maternă în continuare.
„Întrebarea de 1 milion de dolari este: Va primi grupul de femei care sunt acum vaccinate același tip de protecție? Nu știm încă asta”, a spus dr. Riley. „Obținerea acestor răspunsuri va fi cu adevărat importantă”.
-
-
Vaccinarea reduce riscul cardiac. Recomandările experților28.08.2025, 22:30
-
Dieta și mișcarea pot vindeca ficatul după consumul de alcool28.08.2025, 21:13
-
Ginkgo biloba, un aliat promițător în tratarea demenței ușoare28.08.2025, 19:42
-
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Adevărul despre măștile de protecție. Ce s-a aflat după 3 ani de pandemie. Cum ne-au afectat sănătatea
Cercetătorii spun adevărul despre măștile de protecție pe care le-am purtat în timpul pandemiei de COVID.
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Cum poate scăpa un virus din laborator. Streinu-Cercel, dezvăluire: Este luat pur și simplu în eprubetă și iese cu el pe ușă. Sistemele sunt puse pe alertă, ușile se închid automat
Cum poate scăpa un virus din laborator. Adrian Streinu-Cercel, dezvăluire la DC Medical.
Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Arcturus, XBB.1.16, noua subvariantă Omicron: simptome și prevenție. Expert: Arată o infecțiozitate crescută
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Ce pandemii amenință omenirea după Covid. Adrian Streinu-Cercel: Ne face să ne cutremurăm un pic. Am început să ne "jucăm" cu antimicoticele. Unii încearcă să pregătească omenirea
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Lipsa mirosului, efect al long-COVID. În cât timp și cum îți poți recăpăta simțurile
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.