Realizatorul emisiunii Academia de Sănătate, academicianul Irinel Popescu, a explicat că modelul aplicat de suedezi a avut succes în fața pandemiei de COVID-19 datorită unui fapt extrem de...
Autoritățile suedeze au mizat, în lupta contra pandemiei COVID-19, pe câteva măsuri pe cât de simple pe atât de eficiente, a explicat academicianul Irinel Popescu.
„Suedia, a cărei strategie o cunoaștem cu toții, a fost aceea de a înfrunta pandemia, fără să oprească aproape deloc economia, recomandând niște măsuri generale care sunt valabile și acum; portul măștii, distanțarea, igiena mâinilor în special. De asemenea, stabilind grupurile de populație vulnerabile, și anume bătrânii, pacienții sau cei aflați în cămine, în instituții sociale pacienții imunodeprimați, și așa mai departe, dar continuând în mod normal viața, lăsând economia să funcționeze și așteptând ca o mare parte din populație să capete imunitate, ceea ce ar fi un factor important pentru controlul pandemiei. În ce măsură a obținut Suedia aceste lucruri e greu de spus. Există oarecare controverse față de datele raportate de acolo. Totuși, nu se poate nega că în momentul de față, faptul că au doar 13 bolnavi în serviciile de ATI, și că rata deceselor a ajuns la 1 deces pe zi. Acestea constituie cifre care susțin strategia adoptată de suedezi”, a spus realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.
Modelul suedez, însă, în alte țări a dat greș. Și asta pentru că în Suedia populația a fost și este extrem de riguroasă în a aplica măsuri impuse.
„Sigur e de menționat faptul că și Marea Britanie a încercat o strategie similară și a trebuit să o reconsidere și să se reîntoarcă la măsurile de carantină, pe care le-au adoptat majoritatea țărilor din lume, de aceea probabil că modelul suedez a reușit datorită disciplinei populației. Iată că atunci când această disciplină funcționează impecabil lucrurile pot să funcționeze și filosofia care a stat la baza acestei strategii a fost aceea că suedezii au înțeles de la bun început că e o boală cu care ne vom confrunta pe termen lung”, a explicat prof dr Irinel Popescu.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Acesta este impactul dramatic pe care l-a avut carantina impusă din cauza pandemiei de COVID asupra creierului. Schimbările sunt ireversibile și cu impact...
Mii de persoane care au trecut prin COVID-19 au pierdut parțial sau complet simțul mirosului și mulți nici nu știu! Un studiu scoate la lumină un rezultat șocant despre cât durează această...
EXCLUSIV
Care este diferența între gripă și COVID. Ce trebuie să știi despre ambele și de ce infecția cu COVID încă provoacă îngrijorare în rândul cadrelor medicale....
Mai mult de jumătate dintre pacienții infectați cu COVID suferă de leziuni la organe, chiar și cei care nu au fost inițial afectați sever de virus. Afectarea silențioasă a organelor ridică...
Numărul cazurilor noi de COVID-19 a scăzut față de săptămâna trecută, dar reinfectările continuă să apară. Cine este cel mai expus și ce măsuri trebuie să iei chiar acum pentru a te...
Pandemia COVID-19 a provocat o schimbare profundă în peisajul demografic al Europei, generând un val de mortalitate fără precedent. Cel mai recent studiu arată că România și Bulgaria au avut...
Există o nouă variantă COVID care stimulează infecțiile. Un virusolog explică. NB.1.8.1 - noua variantă COVID care se răspândește rapid: ce trebuie să...
Numărul de cazuri COVID-19 din România crește alarmant în această vară, cu 1.703 infecții raportate în iulie, iar experții avertizează că vârful valului ar putea ajunge la 5.000 de cazuri.