Medic endocrinolog: Organismul va fi puternic dacă mâncăm sănătos
Dr. Cristina Spiroiu recomandă consumul de fructe şi legume, de proteine de bună calitate - cum sunt cele din brânză, ouă, carne, peşte -, iar dulciurile şi făinoasele, care conţin multe calorii şi puţin...
Cristina Spiroiu este medic primar endocrinologie, supraspecializarea diabet zaharat, nutriţie, boli metabolice, în cadrul Secţiei Endocrinologice de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila".
"Organismul va fi puternic dacă mâncăm sănătos. Ar trebui să păstrăm bunele obiceiuri de a mânca fructe şi legume, proteine de bună calitate - cum sunt cele din brânză, ouă, carne, peşte. Dulciurile şi făinoasele, care conţin multe calorii şi puţine elemente nutritive valoroase, ar trebui să fie limitate. Legumele şi fructele sunt bogate în vitamine, iar vitamina C conferă o oarecare protecţie în faţa infecţiilor virale. Vitamina D, necesară pentru un răspuns imun sănătos, nu se găseşte în cantităţi semnificative în alimente, iar rezervele obţinute prin expunere la soare sunt de obicei la nivel redus la începutul primăverii. De aceea, ar trebui să luăm vitamina D, mai ales dacă nu am făcut acest lucru pe timpul iernii", a explicat medicul pentru AGERPRES.
În opinia sa, alcoolul ar trebui consumat "cu măsură" iar în această perioadă fumătorii ar trebuie să se gândească la abandonarea fumatului, întrucât este un factor de risc pentru infecţia cu coronavirus.
"Alcoolul ar trebui consumat cu măsură. De altfel, consumat de unul singur, fără prieteni, îşi pierde mult din farmec. Chiar dacă nu e ceva legat de mâncare, ar fi un moment bun ca fumătorii să se gândească la abandonarea fumatului, căci este un factor de risc pentru infecţia cu coronavirus, printre altele", spune medicul.
Potrivit acesteia, raţia calorică ar trebui redusă cu aproximativ o cincime, adică porţiile ar trebui să fie cu 20% mai mici pentru o persoană care stă în casă.
"O persoană care stă în casă consumă aproximativ 25 kcal/kg de greutate corporală. Faţă de consumul caloric al unui om cu activitate fizică medie (aproximativ 30 kcal/kg), diferenţa e mai mică de 20%. Prin urmare, raţia calorică ar trebui redusă cu aproximativ o cincime, adică porţiile ar trebui să fie cu 20% mai mici. Asta e teoria, dar sunt multe aspecte particulare. Oamenii foarte activi, care anterior efectuau muncă fizică sau mergeau peste 10 km/zi, probabil că vor avea probleme mai mari în păstrarea greutăţii dacă stau în casă şi nu micşorează porţiile. Pe de altă parte, cei cu muncă sedentară şi care îşi petreceau cea mai mare parte a timpului liber pe canapea, în faţa televizorului, nu vor sesiza o mare schimbare. Partea bună e că cei activi vor fi mai motivaţi să facă mişcare acasă sau să iasă să facă sport, pentru că acest tip de activitate e încă permis, chiar dacă parcurile sunt închise şi sălile de sport s-au închis şi ele de câteva săptămâni. Consumul caloric în cursul efortului fizic nu este foarte mare, de ordinul a 200-400 kcal pentru 30 de minute, dar este suficient pentru a reface echilibrul. Din fericire, consumul de energie este proporţional cu foamea, aşa că organismul se autoreglează. Dacă stai, nu ţi se face foame. Dar ţi se face uneori poftă, din păcate", mai explică Spiroiu.
Ea adaugă că în condiţii de stres, unii oameni dezvoltă tulburări de comportament alimentar şi au tendinţa de a mânca în exces - de obicei alimente care le fac plăcere, precum dulciuri, chipsuri, alune şi alte lucruri bune de ronţăit - nu de foame, ci pentru a se "recompensa sau consola".
"Când bucuriile obişnuite ale vieţii devin inaccesibile, bucuria unui desert apetisant este foarte la îndemână", susţine medicul.
Pentru a nu se îngrăşa, persoanele care stau în casă pot reduce aportul de calorii, iar ciorbele şi supele ar trebui să nu lipsească din meniu.
"Putem reduce aportul de calorii micşorând porţiile şi mâncând exact ce obişnuiam să mâncăm înainte. Pentru cei care mâncau pe fugă semipreparate sau alimente procesate din magazine, faptul că au mai mult timp liber e o oportunitate pentru a găti singuri. Mâncarea gătită în casă e mai săracă în calorii şi mai sănătoasă. Ciorbele şi supele ar trebui să nu lipsească din meniu. Au calitatea de a conţine semnificativ mai puţine calorii faţă de felul principal, iar prin volumul mare păcălesc corpul şi induc mai repede saţietatea, adică ne săturăm mai uşor", menţionează medicul.
Totodată, nelipsite ar trebui să fie şi salatele şi fructele, sărace în calorii, dar bogate în vitamine şi minerale.
"Ar mai fi de ajutor să ne căutam endorfinele - hormonii care produc fericirea - nu în ceva de mâncare, ci în activităţi care ne fac plăcere. În ultimă instanţă, câteva kilograme în plus nu sunt o tragedie. Pentru a ieşi cu bine dintr-o încercare grea, e chiar un preţ rezonabil. La urma urmei, e important să rămânem sănătoşi şi să îi avem în continuare pe cei dragi alături", arată Cristina Spiroiu.
În cazul mâncatului la serviciu, medicul recomandă ceva uşor, în condiţii igienice.
"Greu de zis (mâncatul afară - n.r.), nu cred că există vreo reţetă. Cam ce mâncăm de obicei. Dacă mergem la muncă, chiar nu e nicio diferenţă. Dacă ne luăm ceva de mâncare la lucru, ar trebui să fie uşor de mâncat, în condiţii igienice. Dar dacă ne gândim ce mâncăm când o să ieşim afară de tot - adică atunci când momentul va fi depăşit -, probabil că vom face toţi un mare chef!", mai spune medicul.
-
-
-
-
-
Ce trebuie să știi despre vopsirea părului la menopauză11.07.2026, 17:16
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Cum s-a răspândit COVID-19 prin coloana de aerisire a blocurilor vechi
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
