Tot ce trebuie să știm despre coronavirus, scurt istoric a evoluției acestuia și, mai ales, ce măsuri putem lua pentru a ne proteja. Totul a fost făcut public de medicul Tudor Ciuhodaru.
Noul coronavoirus din China care a adus panica în întreaga lume din cauza virulenței și a rapidității cu care se răspândește continuă să se răspândească în toată lumea. Apar primele sancțiuni pentru diseminarea de știri flase legate de coronavirus, iar Organziația Mondială a Sănătății a declanșat alerta globală.
Medicul Tudor Ciuhodaru a prezentat pe pagina sa de socializare tot ce trebuie să știm despre acest virus care a speriat omenirea, dar mai ales, a făcut publice câteva sfaturi pentru a ne proteja de infecție:
„Ce trebuie să știți
1. E a treia situație de risc de pandemie de acest gen la nivel mondial. În doar o lună sunt peste 20 de țări afectate, numărul cazurilor a crescut de peste 10 ori (9776 de cazuri confirmate) iar în ultimele 24 de ore numărul deceselor a crescut cu 50% (213).
2. Virusul a depășit deja cinci bariere majore și există riscul să genereze mutații (care să îi permită să se răspândească mai rapid și să devină mai periculos). Trebuie să acţionăm acum pentru a limita răspândirea bolii. Am cerut deja Parlamentului și Comisiei un plan de intervenție la nivel european pentru că virusul a depășit deja cinci bariere majore:
• S-a dovedit transmiterea de la om la om în China (inițial considerat zoonoză).
• A depășit rapid granițele Chinei (18 țări afectate).
• Amenință acum și Europa. Virusul se răspândește rapid. În doar o săptămână au fost confirmate în Franța 5 cazuri, Germania e a doua țară afectată urmată de Finlanda. Probabil există deja și alte cazuri de infecție în Europa- conform anunțului Ministrului francez al Sanatatii, doamna Agnes Buzyn.
• S-a transmis de la om la om și în alte țări (Germania).
• Numărul cazurilor a depășit pe cele din pandemia cu virusul SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) (tot din China-Guadong-37 de țări afectate în 2002, 8000 de cazuri, 1 din 10 pacienți nu a supraviețuit) și virusul MERS (Middle East Respirator Syndrom- sindromul respirator din Orientul Mijlociu-identificat în Arabia Saudită în iunie 2012) a afectat 25 de țări și a dus la 850 de decese. 1 din 3 pacienți infectați nu a supraviețuit).
3. Virusul face parte din familia coronavirusuri (alături de 6 tipuri de virus ce pot infecta oamenii: 4 comune (229E (alpha coronavirus), NL63 (alpha coronavirus), OC43 (beta coronavirus), HKU1 (beta coronavirus) la care se adaugă virusul SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) și virusul MERS (Middle East Respirator Syndrom- sindromul respirator din Orientul Mijlociu):
• Sursa virusului nu e încă identificată (sunt suspiciuni privind șerpii sau liliecii dar mai probabil e vorba de alte mamifere și păsări).
• Transmiterea de la o persoană la alta se face pe cale aeriană (vorbire, tuse, strănut) sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii aflate pe mâini sau pe suprafeţe contaminate.
• Perioada medie de incubație este de 7 zile (între 2 și 12 zile).
• Simptomele sunt pseudogripale includ febra și tulburările respiratorii.
• Diagnosticul se face în context epidemiologic (călătorie recentă în zonele de risc/contact cu persoane infectate) alături de datele clinice (pseudogripal- „gripa chinezească”) și cele imagistice (infiltrat pulmonar bilateral) și de laborator (teste rapide).
• Nu există vaccin pentru acest virus.
ATENȚIE! Sunt 5 măsuri simple simple de prevenție (aceleași ca pentru orice viroză):
1. Evitaţi contactul cu persoanele bolnave (nu călătoriți în zonele cu risc, evitaţi aglomeraţiile (unde există risc crescut de a intra în contact cu o persoană infectată, nu staţi lângă persoanele care tuşesc sau stranută, nu vizitaţi şi nu duceţi în colectivităţi persoanele bolnave).
2. Respectaţi regulile generale şi individuale de igienă: utilizarea batistei şi spălatul pe mâini, pusul mâinii la gură atunci când tuşim sau stranutăm, evitarea contaminării prin atingerea cu mâinile a ochilor sau a gurii, aerisirea zilnică a locuinţelor sau a birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-22 grade precum şi igienizarea spaţiilor şi a suprafeţelor.
3. Spălaţi-vă cât mai des pe mâini cu apă şi săpun, spălatul trebuie să dureze cel puţin 20 de secunde, insistând pe pliurile şi spaţiile interdigitale, apoi uscaţi mâinile cu prosoape de hartie sau aer cald sau dacă nu sunteţi în apropierea apei puteţi utiliza, cu eficinţă mai redusă, un dezinfectant pe bază de alcool.
4.Nu temporizați consultul medical mai ales dacă vă încadrați în grupele cu risc.
5.Evitaţi automedicaţia. Orice tratament trebuie făcut doar la recomandarea medicilor de familie sau a specialiştilor. Antibioterapia fără discernământ este nu doar ineficientă ci şi potenţial periculoasă! Poate duce la selecţionarea germenilor rezistenti, agravarea afecţiunilor de bază sau dă efecte secundare multiple nedorite.”
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
