Ministerul Sănătății, explicații privind situația Spitalului Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou” Suceava
Ministerul Sănătății a explicat care au fost măsurile luate în cadrul Spitalului Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou” Suceava pentru stingerea focarului epidemiologic, dar și care sunt rezult...
În perioada 2-30 aprilie 2020, în conformitate cu ordinul ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, o echipă militară condusă de generalul-maior în rezervă Ionel Oprea, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a realizat o misiune de preluare a conducerii Spitalului Județean de Urgență "Sf. Ioan cel Nou".
Conform raportului transmis ministrului Sănătății de către secretarul de stat Oprea, la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou" Suceava au fost depistate mai multe deficiențe privind planificarea reacției și protecției față de criza sanitară COVID-19, precum și în alertarea și antrenarea echipelor medicale pentru criza COVID-19.
"Conducerea instituției nu mai era eficientă, Consiliul medical nefiind convocat oficial din luna februarie. Structura funcțională a Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou" Suceava era redusă, iar sectoarele în care erau internați pacienții COVID -19, UPU, laboratorul de imagistică, laboratorul de BK, sectoarele administrativ și logistic funcționau la o capacitate de „avarie" datorită asigurării minimale cu personal – aproximativ 15% din personalul spitalului.
S-a mai constatat că, protecția personalului, cu excepția unor persoane din UPU, sectorul de Boli Infecto-contagioase și Sectorul Boli Interne – COVID-19, era inadecvată, necorespunzătoare, improvizată. În ceea ce privește circuitele funcționale specifice, cu toate că spațiul de spitalizare era împărțit în sectoare COVID-19 și non-COVID nu s-a putut identifica nicio decizie a conducerii, recomandare a specialiștilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea și separarea lor", se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății.
Mai mult, potrivit Ministerului Sănătății, în unitatea medicală nu a fost asigurat managementul riscului de infectare în afara spitalului, iar "capacitatea de testare era redusă și nu a reușit să acopere, în timp util, necesitățile de investigare, mai ales pentru cele efectuate, în urgență, la nivelul secțiilor (cazuri medii-severe) și secției ATI (comunicare dificilă, rezultate oferite tardiv în raport cu necesitățile reale, comunicare numai în format letric, ofertă de servicii inadecvate solicitărilor crizei COVID-19, etc.)"
Măsurile impuse de Ministerul Sănătății
"Principalele obiective ale misiunii echipei desemnate de ministrul Sănătății pentru preluarea conducerii în focarul de la spitalul județean au fost acelea de stingere a focarului epidemiologic, operaționalizare a unității sanitare și adaptare a acesteia la perioada epidemică, precum și de creare a compartimentului de recoltare-procesare și stocare plasmă terapeutică COVID-19, la Centrul de transfuzii județean. De asemenea, o componentă importantă a reprezentat-o și comunicarea atât internă, cât și cea externă.
În timpul misiunii, echipa condusă de secretarul de stat din cadrul MS a luat măsuri privind protecția individuală a personalului, stabilirea circuitelor funcționale specifice, carantinarea instituționalizată a personalului sănătos, controlul respectării normelor de protecție individuală și a circuitelor funcționale de către angajații spitalului.
A fost elaborat un Planul etapizat de operaționalizare graduală a Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou" Suceava pentru atingerea capacității de răspuns maximal și s-au întocmit, avizat și implementat procedurile, protocoalele și ghidurile de practică – în diagnosticarea, tratarea și îngrijirea pacienților COVID-19. A fost testat întreg personalul medical și a fost crescută capacitatea de testare SARS-COV 2 a unității" se mai arata in comunicat
Au fost luate o serie de măsuri și la nivelul secției ATI care au dus la creșterea capacității secției ATI atât din punct de vedere al spațiilor, numărului de paturi și a capacității de ventilare.
A fost proiectat un pavilion de triaj-admisie – TI pentru sectorul Boli infecto-contagioase și mai multe unități modulare de acces protejat pentru personalul spitalului (garderobă + sector echipare protecție – decontaminare – pentru fiecare acces/circuit în spital)
A fost asigurată colaborarea cu structurile administrative locale (din partea cărora a beneficiat de sprijin maximal) și informarea oportună a populației din regiune și la nivel național.
În data de 1 mai 2020 a fost predat un spital funcțional noii conduceri interimare care este legitimă și beneficiază de încredere și susținere din partea întregului colectiv al spitalului, care are experiență competentă managerială, are planuri clare, sistematice – de acțiune, obiective bine stabilite, are autoritate și potențial de conducere corespunzător.
Au fost reluate și activitățile Consiliului medical, Comitetului director la nivel corespunzător solicitărilor și s-a intensificat colaborarea cu membrii Consiliului de administrație al spitalului. Documentele administrative – ROI, ROF, proceduri operaționale, cerințe și circuite funcționale, planuri de operaționalizare și reacție specifice crizei sanitare COVID-19 au fost actualizate, analizate și avizate.
Spitalul este pregătit pentru escaladarea/descaladarea epidemică COVID-19.
"Sunt asigurate – protecția individuală a personalului conform normelor legale, circuite funcționale și zone de diagnostic/tratament specifice crizei. Resursa umană este recuperată într-o proporție importantă.
Riscul de infecție al personalului a fost diminuat la maximum (ținută de protecție, circuite funcționale, antrenamente ale personalului, relații în serviciu)
„Ceea ce s-a întâmplat la Suceava trebuie să reprezinte o lecție pentru noi toți. După ridicarea stării de urgență vom avea mult de lucru pentru reorganizarea și eficientizarea sistemului sanitar. Consider că, pentru încă o perioadă, unitățile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministerului. Este nevoie și de actualizarea legii sănătății pentru că actuala variantă este depășita", a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.
-
De ce crește glicemia după 40 de ani? Explicația unui medic diabetolog17.06.2026, 22:16
-
-
-
-
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
