Ministerul Sănătății crește capacitatea de tratare a pacienților infectați cu noul coronavirus, transformând mai multe spitale în full COVID, iar altele devin suport...
Numărul paturilor de terapie intensivă din unitățile sanitare de la nivelul municipiului București destinat pacienților cu COVID-19 va fi suplimentat cu peste 100 paturi ATI, în urma unei evaluări realizate în această după- amiază de către ministrul Sănătății, Nelu Tătaru și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat, Raed Arafat.
Astfel, cei doi oficiali au decis repartizarea unei unități mobile cu 12 paturi ATI care va fi utilizată pentru tratarea pacienților cu COVID 19 la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.
De asemenea, Spitalul Clinic nr. 1 CF Witting va suplimenta la 10 numărul paturilor ATI COVID 19. Spitalul Clinic Colentina care a fost operaționalizat în întregime, prin Ordinul Comandantului Acțiunii, pentru tratarea pacienților infectați cu SARS CoV-2 va avea 29 paturi de ATI funcționale, iar Spitalul Universitar de Urgență București un număr de 11 paturi ATI.
Mai mult, s-a decis ca unitățile sanitare de urgență din Capitală, respectiv Spitalul Clinic de Urgență Floreasca și Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan să fie desemnate spitale suport COVID pentru secțiile de terapie intensivă, iar Spitalul Clinic Nicolae Malaxa a fost desemnat unitate sanitară care asigură asistența medicală pacienților infectați cu noul coronavirus, prin Ordinul Comandantului Acțiunii.
La Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan și Spitalul Clinic Nicolae Malaxa vor fi operaționalizate câte 10 paturi, în timp ce la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon vor funcționa 20 de paturi ATI COVID-19.
„La toate aceste unități reprezentanții direcției de sănătate publică vor verifica modul în care au fost realizate separarea circuitelor și asigurarea fluxului pacienților. Avem în vedere creșterea capacității de tratare a pacienților și în unitățile sanitare din județele Cluj, Timiș, Mureș, Iași, dar hotărârea va fi luată după ce în această săptămână finalizez evaluarea acestora de la fața locului”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
Ministrul Sănătății a mai supus că se are în vedere și suplimentarea personalului medical care lucrează în prima linie a luptei împotriva COVID-19.
În acest sens, s-a identificat modalitatea legală ca cei 200 de medici rezidenți și specialiști care au susținut examenul de specialitate în ATI, Urgență, epidemiologie, boli infecțioase, pneumologie și radiologie care nu au post, să poată fi angajați în Spitalul de Urgență prof dr Dimitrie Gerota, după care să fie detașați în unitățile cu personal insuficient de către DSU.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
