Ministrul Sănătății Nelu Tătaru spune că dacă după 15 mai nu se va institui stare de alertă, tot se vor putea impune restricții, dar în anumite condiții.
Pentru scenariul în care după 15 mai nu intrăm în stare de alertă, Nelu Tătaru a arătat că se caută soluții administrative pentru păstrarea ordinii.
„Ar însemna ca miza să rămână respectarea unor proceduri de la sine, de către populația de rând, dar căutăm să găsim o măsură administrativă pentru a putea reveni cu niște restricții în momentul în care acea relaxare, de pe 15 mai, va aduce și o dezvoltare nedorită a pandemiei în România”, a explicat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, la ieșirea de la Ora Guvernului din Parlament.
El spune că dacă vor reizbucni focare de infectare cu coronavirus, se vor lua măsuri punctuale.
„În măsura în care într-un anumit focar vede o transmitere sau o reluare de a transmiterii comunitare, putem interveni cu anumite restricții în acel focar. Și restricții pot însemna de mișcare, de libertate. Dar sunt adaptate la fiecare regiune, la fiecare localitate în parte. Noi sperăm ca odată cu relaxarea, menținerea unor măsuri de relaxare, respectarea distanțării sociale și respectarea acelor protocoale pe care le-am făcut pentru fiecare ramură ocupațională, pentru fiecare îndeletnicire, să fie respectate”, a completat ministrul.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Cum poate scăpa un virus din laborator. Adrian Streinu-Cercel, dezvăluire la DC Medical.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
