Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Președintele Societății Române de Microbiologie, prof dr Alexandru Rafila a povestit, pentru DC Media Group, de ce s-a făcut medic.
Prof dr Alexandru Rafila, una dintre personalitățile medicale intens mediatizate săptămânile acestea, a acordat un interviu sâmbătă, 18 aprilie, pentru DC Media Group în care a mărturisit de ce a ales profesia de medic și cum nu a reușit să învețe Limba Maghiară.
Profesorul Rafila povestește că acum câțiva ani buni, când a dat admitere la Medicină, "era o provocare să intri la facultatea asta". Însă, nu provocarea l-a determinat să o ia pe acest drum, ci faptul că avea în familie un medic: tatăl său. "Eram familiarizat cu problemele de natură medicală şi mi se părea anormal să mă îndrept spre altceva pentru că era un interes constant asupra acestei profesii. Aşa că, în 1980, am devenit student la Facultate de Medicină. În mod efectiv, în 1981, pentru că pe vremea aceea trebuia făcut şi stagiul militar, care dura aproape un an de zile", afirmă profesorul Rafila.
Recunoaște că a îndrăgit Medicina Internă și Bolile Infecțioase. "N-am avut o aplecare deosebită spre partea chirurgicală. (...) După 1990, când am dat rezidenţiatul, în 1991, am ales Microbiologia pentru că a existat un anumit context în care cunoșteam multe personalități de la Institutul Cantacuzino care m-au determinat să aleg această specialitate", completează specialistul.
Alexandru Rafila își amintește cu drag perioada stagiaturii din Secuime, la Sfântu Gheorghe, când aîncerct să învețe Limba Maghiară.
"Nu am reuşit, decât aşa câteva cuvinte. A fost o experienţă extrem de bună. Nu am avut nicio problemă legată de integrarea în zonă. Chiar a fost o experienţă de bună calitate. În general, comunităţile mici, mai ales din Transilvania, se organizează mai bine şi era mai simplă viaţa din punct de vedere al accesului la resurse, inclusiv alimentare, în acea perioadă", adaugă profesorul.
Își amintește că în zonă exista o fabrică de băuturi alcoolice care producea licori odată celebre ca lichiorul de chimion, cel de mentă şi un gin celebru pentru România – Covagin.
Alexandru Rafila a absolvit Medicina în 1987, a obținut titlul de doctor în 2004, iar din 2000 a fost medic primar în specialitățile Medicină de Laborator, Microbiologice și Sănătate Publică. În prezent este şeful Disciplinei de Microbiologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş" din Bucureşti, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății.
Profesorul Rafila a deținut funcțiile: director al Institutului Naţional de Sănătate Publică, secretar de stat pe probleme de Asistenţă medicală şi Sănătate publică, consilier personal al Ministrului Sănătăţii pe politici de sănătate, membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (2014-2017) şi a reprezentat România în comitetul director al ECDC (2009-2014). Dr Rafila este și expert OMS, NATO şi al Comisiei Europene, activitatea sa profesională fiind recunoscută peste hotare.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID-19 va fi comparabil cu gripa sezonieră. Când se declară sfârșitul pandemiei.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.