Poluarea aerului s-a redus în pandemie. ONU: o scădere de scurtă durată
Poluarea aerului s-a redus foarte mult în perioadele de lockdown instituite anul trecut, în mai multe țări, din cauza pandemiei COVID.
Un raport al Organizației Meteorologice Internaționale, agenție ONU, susține că poluarea aerului a scăzut mult în perioadele de lockdown, instituite de mai multe state pentru a preveni răspândirea infecției COVID. Însă, perioadele de lockdown nu au durat suficient cât să aibă un impact serios asupra sănătății oamenilor.
În acea cercetare se mai arată că particulele poluante PM 2.5 au scăzut cu până la 40% în Africa, America de Sud și Asia de sud și mai puțin în părți din Europa și America de Nord. Raportul Organizației Meteorologice Internaționale arată că perioadele de lockdown cauzate de COVID din primăvara anului trecut și restricțiile au dus la ”o scădere de scurtă durată, dar foarte consistentă, a emisiilor poluatoare”.
”În perioadele în care lockdown-ul a fost implementat, calitatea aerului în multe părți ale lumii s-a îmbunătăți substanțial, iar această îmbunătățire s-a datorat în general, absenței particulelor poluante”, a spus Oksana Tarasova, șefa diviziei de cercetare a organizației.
În raport s-a comparat calitatea aerului din 2020 cu datele obținute în 2015 și 2019. S-a observat o reducere a poluării chiar cu 70%, potrivit digi 24.
Un studiu de lungă durată a găsit o legătură între poluarea aerului și un risc crescut de demență. Studiul arată că până și un nivel ușor mai mare de expunere la poluarea aerului pe o perioadă îndelungată pot crește semnificativ riscul de demență al unei persoane. Rezultatele studiului au ost publicate în revista Environmental Health Perspectives. Cercetătorii de la Universitatea din Washington au analizat datele pe o perioadă de zeci de ani de la două proiecte de lungă durată, unul privind factorii de risc pentru demență și unul privind poluarea aerului, în zona de coastă a Pacificului de Nord-Vest.
În concluzie, au descoperit că doar o diferență de 1 microgram pe metru cub între rezidențe a fost asociată cu o incidență mai mare de 16% a demenței. Pentru context, vă puteți aștepta să găsiți o diferență de 1 microgram pe metru cub între o stradă aglomerată din centrul orașului și o suburbie cu mai multă verdeață. „Am constatat că o creștere de 1 microgram pe metru cub de expunere corespundea unui risc cu 16% mai mare de demență cu toate cauzele. A existat o asociație similară pentru demența de tip Alzheimer ”, a declarat într-un comunicat Rachel Shaffer, autorul principal care a efectuat cercetarea ca doctorand în cadrul Departamentului de Științe ale Mediului și Sănătății Muncii din cadrul Universității din Washington.
-
Ceaiuri bune pentru copii: ce este sigur și ce nu25.11.2025, 21:23
-
În cât timp se vindecă o vânătaie și cum o tratezi corect25.11.2025, 19:26
-
-
Bronșita: simptome la adulți și copii, cauze și când e contagioasă25.11.2025, 16:53
-
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
