Poluarea aerului s-a redus în pandemie. ONU: o scădere de scurtă durată
Poluarea aerului s-a redus foarte mult în perioadele de lockdown instituite anul trecut, în mai multe țări, din cauza pandemiei COVID.
Un raport al Organizației Meteorologice Internaționale, agenție ONU, susține că poluarea aerului a scăzut mult în perioadele de lockdown, instituite de mai multe state pentru a preveni răspândirea infecției COVID. Însă, perioadele de lockdown nu au durat suficient cât să aibă un impact serios asupra sănătății oamenilor.
În acea cercetare se mai arată că particulele poluante PM 2.5 au scăzut cu până la 40% în Africa, America de Sud și Asia de sud și mai puțin în părți din Europa și America de Nord. Raportul Organizației Meteorologice Internaționale arată că perioadele de lockdown cauzate de COVID din primăvara anului trecut și restricțiile au dus la ”o scădere de scurtă durată, dar foarte consistentă, a emisiilor poluatoare”.
”În perioadele în care lockdown-ul a fost implementat, calitatea aerului în multe părți ale lumii s-a îmbunătăți substanțial, iar această îmbunătățire s-a datorat în general, absenței particulelor poluante”, a spus Oksana Tarasova, șefa diviziei de cercetare a organizației.
În raport s-a comparat calitatea aerului din 2020 cu datele obținute în 2015 și 2019. S-a observat o reducere a poluării chiar cu 70%, potrivit digi 24.
Un studiu de lungă durată a găsit o legătură între poluarea aerului și un risc crescut de demență. Studiul arată că până și un nivel ușor mai mare de expunere la poluarea aerului pe o perioadă îndelungată pot crește semnificativ riscul de demență al unei persoane. Rezultatele studiului au ost publicate în revista Environmental Health Perspectives. Cercetătorii de la Universitatea din Washington au analizat datele pe o perioadă de zeci de ani de la două proiecte de lungă durată, unul privind factorii de risc pentru demență și unul privind poluarea aerului, în zona de coastă a Pacificului de Nord-Vest.
În concluzie, au descoperit că doar o diferență de 1 microgram pe metru cub între rezidențe a fost asociată cu o incidență mai mare de 16% a demenței. Pentru context, vă puteți aștepta să găsiți o diferență de 1 microgram pe metru cub între o stradă aglomerată din centrul orașului și o suburbie cu mai multă verdeață. „Am constatat că o creștere de 1 microgram pe metru cub de expunere corespundea unui risc cu 16% mai mare de demență cu toate cauzele. A existat o asociație similară pentru demența de tip Alzheimer ”, a declarat într-un comunicat Rachel Shaffer, autorul principal care a efectuat cercetarea ca doctorand în cadrul Departamentului de Științe ale Mediului și Sănătății Muncii din cadrul Universității din Washington.
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
COVID, impact grav asupra creierului
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
COVID-19, evoluție neașteptată
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
