EXCLUSIV Presiune URIAȘĂ pe Spitalele de Boli Infecțioase, obligate să-și împartă echipele. Dr Florescu: pacienți COVID gravi, inclusiv în spitalele modulare
Deși inițial era gândită ca unitate suport destinată pacienților COVID cu forme ușoare s-au medii, Spitalul modular din Pipera tratează și pacienți în stare gravă, iar echipa medicală care-l deservește...
Puși în fața unui număr foarte mare de cazuri, cadrele medicale s-au împărțit prin tot orașul ca să poată deservi și spitalele modulare create inițial doar pentru a deservi pacienți cu forme ușoare sau medii de COVID, a explicat, EXCLUSIV la DC Medical, conf univ dr Simin Florescu, director medical la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Capitală.
„Am avut de-a face cu tot felul de provocări în această perioadă, în acest an. Iar această soluție cu extinderea spitalului către secția modulară Pipera cu 100 de paturi a fost una dintre cele mai solicitante din punct de vedere organizatoric, pentru că în afară de existența fizică a acestei secții externe, organizată la distanță foarte mare de spital, noi fiind pe Șoseaua Mihai Bravu, această secție este în partea cealaltă a Bucureștiului, la Pipera, în afară de acest aspect, a trebuit să asigurăm toată echipa medicală. Toată echipa medicală, toată logistica, toată medicația pentru zona respectivă, și asta a însemnat să transplantăm practic o parte dintre doctorii noștri, și asistentele noastre, și infirmiere, și tot ce presupune echipa medicală acolo, să organizăm repede sistemul informatic pe care să-l legă de cel al spitalului (...) și să organizăm rapid o relație cu farmacia și cu laboratorul, pentru vă acolo nu este nici farmacie, nici laborator. Să luăm și să ducem medicația acolo cât mai repede cu putință, e vorba și de distanță și de timp, și bineînțeles să organizăm transportul probelor biologice, conform tuturor reglementărilor, de acolo către clădirea spitalului. Și mai nou, o provocare și mai importantă este faptul că de unde inițial această secție din Pipera era pregătită mai ales pentru forme ușoare sau medii de boală COVID, datorită creșterii numărului de cazuri severe, avem acolo și pacienți cu pneumonie și insuficiență respiratorie. Și asta a însemnat să organizăm, nefiind rețea de oxigen ca într-un spital clasic acolo, a însemnat să organizăm repede și posibilitatea de a administra oxigen mai ales la cazurile care se decompensează peste noapte, cu butelii de oxigen. Deci, toate lucrurile acestea au implicat un efort administrativ, logistic, medical important”, a arătat dr Simin Florescu, la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu.
Soluții perfecte nu există
În astfel de situații, soluții perfecte nu există, poate doar soluții mai bune. Ar fi ajutat, într-o oarecare măsură, ca spitalul modular să fie mai aproape de cel de Boli Infecțioase, nu la jumătate de București distanță, dar „nici în curtea noastră nu era o soluție. Pentru că totuși trebuie să păstrăm niște condiții civilizate pentru toți pacienții și pentru personalul medical care se află aici. Or să amplasezi în curte așa ceva înseamnă să realizezi acolo tot ce înseamnă și sistem de canalizare separat și tot, și n-ar fi fost nici aceasta o variantă foarte bună să pui în mijlocul curții așa ceva, recunosc. Și mai ales că nici n-ar fi încăput aici 100 de paturi, ar fi fost imposibil. În Pipera, bucata asta modulară acoperă o suprafață destul de mare și este extrem de bine organizată ca și circuit. N-ar fi încăput în spital așa ceva”, a arătat directorul medical.
Pe lângă faptul că echipa de la Victor Babeș era deja împărțită, iar în Spitalul „mamă” nu mai sunt demult locuri libere, medici din acest spital sunt detașați și în alte unități medicale din București, transformate peste noapte în spitale COVID, dar care nu aveau infecționiști.
„În afară de asta, am fost solicitați să ajutăm cu colegi de-ai noștri doctori infecționiști și la alte spitale, care au devenit spitale COVID și care nu aveau infecționiști. Să desemnăm pe câte unul dintre noi ca să asigure consultul la spitalele respective. De asta zic că a fost un an extrem de greu și încă nu s-a terminat, mai e”, a arătat dr Simin Florescu.
Ce se va întâmpla de acum încolo în pandemia COVID, aflați din video:
-
-
Obiceiurile zilnice care te feresc de Alzheimer și prelungesc viața10.07.2026, 16:19
-
-
Zoldonrasib, medicamentul care distruge urmele de cancer din sânge10.07.2026, 13:48
-
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Long COVID, impact asupra creierului
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
COVID, impact grav asupra creierului
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
