EXCLUSIV Presiune URIAȘĂ pe Spitalele de Boli Infecțioase, obligate să-și împartă echipele. Dr Florescu: pacienți COVID gravi, inclusiv în spitalele modulare
Deși inițial era gândită ca unitate suport destinată pacienților COVID cu forme ușoare s-au medii, Spitalul modular din Pipera tratează și pacienți în stare gravă, iar echipa medicală care-l deservește...
Puși în fața unui număr foarte mare de cazuri, cadrele medicale s-au împărțit prin tot orașul ca să poată deservi și spitalele modulare create inițial doar pentru a deservi pacienți cu forme ușoare sau medii de COVID, a explicat, EXCLUSIV la DC Medical, conf univ dr Simin Florescu, director medical la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Capitală.
„Am avut de-a face cu tot felul de provocări în această perioadă, în acest an. Iar această soluție cu extinderea spitalului către secția modulară Pipera cu 100 de paturi a fost una dintre cele mai solicitante din punct de vedere organizatoric, pentru că în afară de existența fizică a acestei secții externe, organizată la distanță foarte mare de spital, noi fiind pe Șoseaua Mihai Bravu, această secție este în partea cealaltă a Bucureștiului, la Pipera, în afară de acest aspect, a trebuit să asigurăm toată echipa medicală. Toată echipa medicală, toată logistica, toată medicația pentru zona respectivă, și asta a însemnat să transplantăm practic o parte dintre doctorii noștri, și asistentele noastre, și infirmiere, și tot ce presupune echipa medicală acolo, să organizăm repede sistemul informatic pe care să-l legă de cel al spitalului (...) și să organizăm rapid o relație cu farmacia și cu laboratorul, pentru vă acolo nu este nici farmacie, nici laborator. Să luăm și să ducem medicația acolo cât mai repede cu putință, e vorba și de distanță și de timp, și bineînțeles să organizăm transportul probelor biologice, conform tuturor reglementărilor, de acolo către clădirea spitalului. Și mai nou, o provocare și mai importantă este faptul că de unde inițial această secție din Pipera era pregătită mai ales pentru forme ușoare sau medii de boală COVID, datorită creșterii numărului de cazuri severe, avem acolo și pacienți cu pneumonie și insuficiență respiratorie. Și asta a însemnat să organizăm, nefiind rețea de oxigen ca într-un spital clasic acolo, a însemnat să organizăm repede și posibilitatea de a administra oxigen mai ales la cazurile care se decompensează peste noapte, cu butelii de oxigen. Deci, toate lucrurile acestea au implicat un efort administrativ, logistic, medical important”, a arătat dr Simin Florescu, la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu.
Soluții perfecte nu există
În astfel de situații, soluții perfecte nu există, poate doar soluții mai bune. Ar fi ajutat, într-o oarecare măsură, ca spitalul modular să fie mai aproape de cel de Boli Infecțioase, nu la jumătate de București distanță, dar „nici în curtea noastră nu era o soluție. Pentru că totuși trebuie să păstrăm niște condiții civilizate pentru toți pacienții și pentru personalul medical care se află aici. Or să amplasezi în curte așa ceva înseamnă să realizezi acolo tot ce înseamnă și sistem de canalizare separat și tot, și n-ar fi fost nici aceasta o variantă foarte bună să pui în mijlocul curții așa ceva, recunosc. Și mai ales că nici n-ar fi încăput aici 100 de paturi, ar fi fost imposibil. În Pipera, bucata asta modulară acoperă o suprafață destul de mare și este extrem de bine organizată ca și circuit. N-ar fi încăput în spital așa ceva”, a arătat directorul medical.
Pe lângă faptul că echipa de la Victor Babeș era deja împărțită, iar în Spitalul „mamă” nu mai sunt demult locuri libere, medici din acest spital sunt detașați și în alte unități medicale din București, transformate peste noapte în spitale COVID, dar care nu aveau infecționiști.
„În afară de asta, am fost solicitați să ajutăm cu colegi de-ai noștri doctori infecționiști și la alte spitale, care au devenit spitale COVID și care nu aveau infecționiști. Să desemnăm pe câte unul dintre noi ca să asigure consultul la spitalele respective. De asta zic că a fost un an extrem de greu și încă nu s-a terminat, mai e”, a arătat dr Simin Florescu.
Ce se va întâmpla de acum încolo în pandemia COVID, aflați din video:
-
-
OMS avertizează asupra bolii respiratorii MERS24.12.2025, 20:13
-
-
-
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
EXCLUSIV Cât de agresivă este EG.5, noua tulpină COVID-19. Ar trebui să ne mai temem de COVID? Carmen Dorobăț: Pandemia nu se oprește de azi, pe mâine, în 24h. Să ne așteptăm la noi variante
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 vara aceasta
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
