BREAKING NEWS RAPORT: Circa 5.000 de decese COVID-19, „pierdute” între bazele de date. Mihăilă: „Raportările deceselor trebuie reactualizate”

Comisia constituită la Ministerul Sănătății care a analizat raportarea deceselor datorate COVID-19 a stabilit că cea mai corectă măsură a numărul persoanelor care au decedat din cauza COVID o constituite certificatul medico-legal de constatare a decesului, a explicat ministrul Ioana Mihăilă. Dar în România decesele se declară în mai multe baze de date. 

„În ceea ce privește acțiunile instituțiilor dn România, în martie 2020 s-au dezvoltat următoarele instrumente pentru profesioniști: metodologia de supraveghere, afișată pe site-ul INSP, care conținea setul minim de date pentru raportarea imediată la DSP a cazului suspect de COVID, inclusiv pentru deces, și schemele de raportare a cazului suspect, pentru furnizorii de servicii de sănătate. Pentru a veni în ajutorul  DSP-urilor și a unităților sanitare care gestionează pacienți cu  COVID, la sfârșitul lunii aprilie 2020, s-au constituit platformele de raportare Corona Forms și AlerteMS.ro”, a explicat ministrul Ioana Mihăilă.

Conform legislației în vigoare, Ministerul Sănătății utilizează aplicația informatică Coronaforms dezvoltată de STS. Utilizatorii datelor din aplicația informatică  Coronaforms sunt: Ministerul Sănătății, INSP, DSP-urile  județene și ale Municipiului București, laboratoarele care realizează testarea RRT PCR și testarea prin testele antigenice rapide, precum și unitățile sanitare cu paturi care îngrijesc pacienți COVID-19. Unitățile spitalicești au obligația raportării imediate a deceselor COVID-19 în baza definiției de caz, către DSP-uri”. 

Discrepanțe mari între bazele de date

„Dacă este să ne referim la istoricul celor două platforme, platforma Corona-Forms a fost implementată în cursul lunii aprilie 2020 și transpune sistemul de supraveghere pentru COVID-19. Ea include raportări caz cu caz, zilnice, individuale, verificabile pe CNP, conform cu prevederile legislative menționate. Platforma AlerteMS este o platformă în care datele sunt de tip agregat numeric, și conțin mai multe categorii de câmpuri referitoare și la resursele din spital, echipamente sau medicamente, dar și la numărul de pacienți COVID-19.  

Ea a amintit, într-o conferinţă de presă, că platforma Corona-Forms este sursa informaţiilor comunicate public zilnic de Grupul de Comunicare Strategică.

„Sursa informațiilor comunicate privind decesele, adică comunicările zilnice ale GCS primite de la CNCCI este reprezentată de înregistrările din platforma Corona-Forms, care conține, așa cum am menționat decesele caz cu caz. Toate informaţiile privind persoanele decedate care au fost comunicate de la nivelul Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei (CNCCI) au avut la bază exact aceste informaţii din platforma Corona-Forms, validate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT)", a afirmat ministrul.

Comisia a trebuit să pună cap la cap toate aceste surse de informații. 

Ioana Mihăilă a precizat că analiza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, unde se centralizează certificatele constatatoare ale decesului, arată că, în 2020, s-au înregistrat la nivel naţional 16.792 de decese cu diagnostic principal COVID-19 cu virus identificat - U071 şi, respectiv, 234 de cazuri cu virus neidentificat - U072. "De asemenea, s-au înregistrat 3.590 de decese de alte cauze la care s-a asociat şi un diagnostic secundar COVID-19 cu virus identificat - U071 şi, respectiv, 281 de cazuri cu diagnostic secundar COVID-19 cu virus neidentificat - U072", a adăugat ea.

Potrivit ministrului, analiza deceselor pentru codurile U071 şi U072 raportate de spitale către INSP, Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, indică pentru 2020 raportarea a 26.106 decese, dintre care 227 cu diagnostic principal COVID-19. „Referitor la cele 25.879 de decese cu diagnostic secundar COVID-19 situaţia se prezintă astfel: 19.698 de decese au diagnostic secundar cu codul U071, decese confirmate COVID, şi 6.181 decese au diagnostic secundar U072, deces suspect COVID", a explicat Mihăilă.

Pentru aceeaşi perioadă, în sistemul de supraveghere Corona-Forms, s-au înregistrat 16.120 de decese pentru 2020, iar în ALERTE MS 18.948 de decese.

"Numărul de decese rezultat după menţinerea acelor diagnostice care nu fac referire la cauze acute de decese precum fracturi, traumatisme, patologii digestive, hernii, infarct miocardic acut din raportările DRG trimise de spitale este 18.670", a completat ministrul Sănătăţii.

Ioana Mihăilă a declarat că au fost detectate „diferenţe de până la 500 de cazuri raportate de către spitale între cele două platforme”.

„Comisia a analizat diferenţele dintre sistemele de raportare pentru aceste spitale care au înregistrat cele mai mari diferenţe şi raportează drept cauze, printre altele, organizarea raportării deceselor variază de la spital la spital, unele spitale recunosc neraportarea la Direcţiile de sănătate publică din diverse cauze, există un nivel de cunoaştere în general redus şi unele confuzii ale celor care raportează în ceea ce privește procesul de raportare în special pentru platforma AlerteMS. Și tot DSP semnalizează întârzieri în raportarea deceselor. În acest sens, comisia recomandă că este necesar un proces de actualizare a deceselor din Corona-Forms", a menţionat ministrul. 

Decesele care lipsesc 

Din certificatele medico-legale rezultă în 2020, în România, medicii au considerat că au murit de COVID-19, cu cauze principale și secundare, circa 21.000 de oameni. Dintre aceste decese, însă, populația a știut oficial declarate de GCS, de doar 15.841 de oameni. Diferența între raportările deceselor făcute în cele două baze de date este, așadar, de circa 5.000 de cazuri. Întrebată cum explică aceste diferențe, ministrul a replicat: 

„Dumneavoastră ați dat o sumă din datele de la INSP, care specifică diagnostic principal COVID-19 și diagnostic secundar COVID-19. Datele din Corona-Forms fac referire clar la pacienții care au decedat, conform raportărilor DSP, validate de CNSCBT, de COVID-19. Datele care sunt furnizate în timp real nu pot să aibă același grad de acuratețe precum datele din certificatele medico-legale, și anume certificatele constatatoare ale decesului. Astăzi am comunicat toate aceste date în dorința de a fi transparentă și de a informa corect populația. Așa cum și în alte țări s-a întâmplat, este și va fi în continuare nevoie de o reanaliză a numărului de decese, pe baza acestor certificate medicale constatatoare ale deceselor”. 

Referitor la afirmația pe care a făcut-o recent „că nu vom ști niciodată câte decese am avut de COVID-19”, ministrul a explicat de ce crede asta. 

„Realitatea din teren ne arată că există, probabil, decese datorate COVID-19 care nu au fost testate, diagnosticate și încadrate ca atare (...) Concluzia și afirmația au provenit de la realitatea din teren. Realitatea din teren spune că există decese, la domiciliu sau în centrele rezidențiale, care au provenit în urma contractării infecției COVID pentru că a existat un contact cu o persoană COVID pozitivă, dar persoana care a decedat nu a fost testată, diagnosticată și raportată. Tot realitatea din teren, de această dată de la nivelul spitalelor, ne spune că au existat decese de cauze acute, precum infarctul miocardic acut, traumatisme, hemoragii digestive superioare, la pacienți care au fost diagnosticați cu COVID. Aceasta a fost sursa afirmațiilor mele”, a spus Ioana Mihăilă.

„Nu aș căuta vinovați. Datele trebuie reactualizate”

„În acest moment, există diferenţe între datele raportate între diverse baze de date care au colectat numărul de decese. Orice încercare de a politiza evoluţia pandemiei cred că va scădea încrederea populaţiei în modul în care ea a fost gestionată. Aşa că aş prefera să nu facem nicio legătură politică între numărul de decese şi necazul şi nenorocirea acestor oameni şi orice context politic. Diferenţele de raportare au existat şi există de la începutul pandemiei până în acest moment. (...) Aşa cum spune şi comisia în raportul ei, aceste diferenţe există şi, aşa cum spune şi comisia în concluziile formulate, aceste diferenţe au la bază birocraţia şi diferite tipuri de raportare utilizate de spitale", a afirmat ministrul.

Ioana Mihăilă a precizat că a solicitat Direcţiilor de sănătate publică să transmită clarificări referitoare la metodele de raportare a deceselor la persoane cu COVID-19.

„Nu aş căuta neapărat greşeli şi vinovaţi pentru diferenţele de raportare, ci m-aş concentra pe o ameliorare a procesului de raportare, lucru pe care deja am început să îl facem şi în acest sens am trimis deja săptămâna aceasta o solicitare către Direcţiile de sănătate publică cu recomandarea de a ne transmite clarificări referitoare la metodele de raportare. Nu aş căuta neapărat vinovaţi pentru aceste diferenţe de raportări. Aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, se recomandă o actualizare a numărului de decese raportate, actualizare care este nevoie să plece de la certificatele medico-legale care au cele mai elocvente date, iar aceste certificate sunt certificatele medicale constatatoare ale deceselor”, a susţinut Mihăilă.