Valeriu Gheorghiţă, a declarat că, din estimările autorităţilor, România va ajunge, în luna august, în "prag de imunitate colectivă", într-un procent cumulat de 50%, reprezentând "vaccinare şi persoane care...
"În ceea ce priveşte ţintele şi obiectivele de vaccinare, evident că ele se bazează în mod deosebit pe atingerea pragului de imunitate colectivă, imunitate de grup care să-şi aducă beneficiile în ceea ce priveşte controlul epidemiologic. Acesta este motivul pentru care ne dorim o amplificare a campaniei de vaccinare. Modelele se bazează, pe de-o parte, pe intenţia de vaccinare, pe de altă parte, pe ritmul de vaccinare, întotdeauna evaluat în ultimele două săptămâni, şi aici mă refer la doza I, pentru că aceasta este cea mai relevantă. De asemenea, pe datele care ţin de numărul de cazuri confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 şi procentul de suprapunere al persoanelor confirmate cu persoane care au fost vaccinate. Împreună se creează acel concept de imunitate colectivă care poate să fie de la 25-30-40 până la 50%", a afirmat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. El a răspuns, astfel, la întrebări despre care sunt ţintele de vaccinare asumate pentru noi măsuri de relaxare şi dacă se iau în considerare astfel de decizii la nivel local în funcţie de gradul de vaccinare.
El a precizat că, din estimările specialiştilor, în luna august România va intra în prag de imunitate colectivă.
"Estimările noastre sunt că, undeva în august, la 1 august vom ajunge în prag de imunitate colectivă, cumulat, de circa 50%, ceea ce înseamnă vaccinare şi persoane care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2", a afirmat Gheorghiţă.
El a menţionat, în privinţa ţintelor de vaccinare, că acestea au fost stabilite astfel încât să existe 5 milioane de persoane imunizate până la finalul lunii mai, 6 milioane în iulie şi 7 milioane în august.
Şeful CNCAV a adăugat că la ora actuală situaţia epidemiologică la nivel naţional este bună, însă este nevoie de consolidarea acestui "trend evolutiv favorabil".
"Ţinând cont de estimarea, de evoluţia epidemiologică a numărului de cazuri, din fericire situaţia epidemiologică la nivel naţional este una bună, însă avem nevoie să consolidăm acest trend evolutiv favorabil şi să asigurăm acea predicţie pe termen lung, încât prin vaccinare, scăzând numărul persoanelor care sunt susceptibile la infecţie, să nu mai avem risc de recădere epidemiologică după ce relaxăm etapizat şi progresiv toate aceste restricţii", a declarat Gheorghiţă.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
