Valeriu Gheorghiţă, a declarat că, din estimările autorităţilor, România va ajunge, în luna august, în "prag de imunitate colectivă", într-un procent cumulat de 50%, reprezentând "vaccinare şi persoane care...
"În ceea ce priveşte ţintele şi obiectivele de vaccinare, evident că ele se bazează în mod deosebit pe atingerea pragului de imunitate colectivă, imunitate de grup care să-şi aducă beneficiile în ceea ce priveşte controlul epidemiologic. Acesta este motivul pentru care ne dorim o amplificare a campaniei de vaccinare. Modelele se bazează, pe de-o parte, pe intenţia de vaccinare, pe de altă parte, pe ritmul de vaccinare, întotdeauna evaluat în ultimele două săptămâni, şi aici mă refer la doza I, pentru că aceasta este cea mai relevantă. De asemenea, pe datele care ţin de numărul de cazuri confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 şi procentul de suprapunere al persoanelor confirmate cu persoane care au fost vaccinate. Împreună se creează acel concept de imunitate colectivă care poate să fie de la 25-30-40 până la 50%", a afirmat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. El a răspuns, astfel, la întrebări despre care sunt ţintele de vaccinare asumate pentru noi măsuri de relaxare şi dacă se iau în considerare astfel de decizii la nivel local în funcţie de gradul de vaccinare.
El a precizat că, din estimările specialiştilor, în luna august România va intra în prag de imunitate colectivă.
"Estimările noastre sunt că, undeva în august, la 1 august vom ajunge în prag de imunitate colectivă, cumulat, de circa 50%, ceea ce înseamnă vaccinare şi persoane care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2", a afirmat Gheorghiţă.
El a menţionat, în privinţa ţintelor de vaccinare, că acestea au fost stabilite astfel încât să existe 5 milioane de persoane imunizate până la finalul lunii mai, 6 milioane în iulie şi 7 milioane în august.
Şeful CNCAV a adăugat că la ora actuală situaţia epidemiologică la nivel naţional este bună, însă este nevoie de consolidarea acestui "trend evolutiv favorabil".
"Ţinând cont de estimarea, de evoluţia epidemiologică a numărului de cazuri, din fericire situaţia epidemiologică la nivel naţional este una bună, însă avem nevoie să consolidăm acest trend evolutiv favorabil şi să asigurăm acea predicţie pe termen lung, încât prin vaccinare, scăzând numărul persoanelor care sunt susceptibile la infecţie, să nu mai avem risc de recădere epidemiologică după ce relaxăm etapizat şi progresiv toate aceste restricţii", a declarat Gheorghiţă.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
