Deficitul de hormoni tiroidieni caracterizează hipotiroidismul. Dr Cristina SPIROIU, medic primar Endocrinologie de la Spitalul Militar Central, explică de ce se produce această dereglare în organism și care sunt si...
Tiroida este cea mai mare glanda endocrină a corpului uman. Ea joacă un rol important în creșterea, dezvoltarea și măturarea fizică și intelectuală a copiilor și în reglarea proceselor metabolice, inclusiv a intensității arderilor ce se petrec în organism. Aceste funcții sunt mijlocite de produșii glandei, hormonii tiroidieni tiroxina (T4) și triiodotironină (T3). Pentru sintetizarea lor este necesar iodul, care provine din alimentație; acesta influențează semnificativ funcția glandei când este în exces sau în cantități insuficiente. În afară de aportul de iod, activitatea tiroidei este reglată strict, în funcție de nivelele circulante ale tiroxinei și triiodotironinei, de către glanda hipofiza, prin hormonul său tireotrop sau tireostimulant – TSH. Producția excesivă de hormoni tiroidieni determina hipertiroidismul, în timp ce deficitul de hormoni tiroidieni caracterizează hipotiroidismul.
Hipotiroidismul afectează aproximativ 2% din femeile adulte în timp ce printre bărbați boală este de 10 ori mai rară. Cazurile de hipotiroidism ușor, cu modificări ale analizelor de laborator la un individ asimptomatic (adică aparent normal) se numește hipotiroidism subclinic și este mai răspândit decât formă clinică a bolii – până la 10% din populație. Hipotiroidismul congenital apare la 1 din 3500 nou născuți, arată Dr. Cristina SPIROIU – medic primar Endocrinologie, supraspecializare Diabet zaharat, nutriție şi boli metabolice, competență Osteodensitometrie clinică și Ecografia glandelor endocrine, doctorand, curs de Radioprotecție, Secția Endocrinologie a Spitalului Militar Central „Carol Davila” din Capitală.
Cauzele cele mai frecvente sunt intervențiile chirurgicale ablative (tiroidectomia) pentru diverse afecțiuni tiroidiene, administrarea iodului radioactiv pentru tratamentul hipertiroidismului, bolile tiroidiene autoimune (tiroiditele autoimune), lipsa iodului, unele substanțe chimice și medicamente.
Insuficientă tiroidiană afectează practic toate organele și sistemele organismului iar simptomele sunt asemănătoare, indiferent de afecțiunea care a produs hipotiroidismul. Bolnavii se pot plânge de astenie, toleranță scăzută la frig, constipație, lipsa apetitului, somnolență, scăderea memoriei, dureri de cap. Pielea este palidă, uneori cu nuanță gălbuie (carotenică), uscată. Părul este uscat, fără luciu, crește încet și se rărește, atât în cap cât și pe corp. Ca urmare a reducerii intensității arderilor și scăderii producției de căldură, pielea e rece iar bolnavii sunt friguroși. Lipsa hormonilor tiroidieni duce la acumularea în corp a unor substanțe glicoproteice; acestea rețin apă și depunerea lor în țesutul subcutanat duce la aspectul infiltrat, buhăit, mai evident la față, gât, mâini și picioare. Pulsul este rar iar tensiunea arterială crește, îndeosebi valoarea tensiunii arteriale minime. Constipația este frecvența și e însoțită de meteorism abdominal (distensia abdominală datorită gazelor). Intensitatea redusă a proceselor metabolice (a „arderilor”) nu determina creștere semnificativă în greutate, pentru că apetitul este și el redus și aportul alimentar subnormal. Creșterea ponderala de câteva kilograme care apare în hipotiroidismele severe se datorează acumulării de glicoproteine și apă și se remite rapid după începerea tratamentului cu hormoni tiroidieni. Mușchii se relaxează întârziat și pot fi dureroși. Memoria și capacitatea de concentrare scad, bolnavii sunt somnolenți și randamentul intelectual se reduce. Uneori apar tulburări psihice de tipul depresiei sau chiar tulburări delirante, care sunt reversibile cu tratamentul hipotiroidismului. Vocea este răgușită și vorbirea lentă; uneori bolnavii au dificultăți de pronunție datorită infiltrării limbii. Auzul se va diminua, că și vederea nocturnă (în condiții de luminozitate redusă), notează Dr. Cristina SPIROIU.
În formele ușoare manifestările pot fi subtile și nespecifice, precum oboseală sau infertilitate la femei. În aceste cazuri este importantă evaluarea funcției tiroidiene, pentru că un diagnostic exact permite tratamentul corect și dispariția simptomelor.
Dr. Cristina SPIROIU spune că analizele de laborator pot evidenția anemie, valori crescute ale grăsimilor din sânge (colesterol, trigliceride), valori subnormale ale glicemiei.
Hipotiroidismul apărut în copilărie (juvenil) duce la întârzierea creșterii, în special la nivelul membrelor, cu nanism disarmonic (se păstrează proporțiile corporale caracteristice unei vârste mai mici decât cea cronologică), erupție întârziată a dinților dezvoltare pubertară întârziată și deficitară. Hipotiroidismul congenital sever, dacă nu este diagnosticat și tratat rapid după naștere, conduce la leziuni neurologice ireversibile și retard mental, afecțiune care poartă numele de cretinism. Hipotiroidismul mamei în timpul sarcinii influențează negativ dezoltarea creierului fătului, cu reducerea inteligenței.
Boală e ușor de recunoscut în formă severă (denumită mixedem), dar în cele mai multe cazuri simptomele sunt nespecifice și este necesară efectuarea unor analize de laborator pentru confirmarea diagnosticului. Netratat, hipotiroidismul adultului scurtează viață cu câțiva ani – mai puțini decât în cazul diabetului zaharat și al bolilor cardiovasculare – dar alterează semnificativ calitatea vieții. În plus tratamentul este simplu și ușor de condus, iar simptomele se remit complet în câteva luni de terapie.
De aceea este important că boală să fie diagnosticată corect, prin analize de laborator (dozare TSH, a fracțiunii libere a tiroxinei, eventual a triiodotironinei) la toți pacienții la care există o suspiciune pe baza simptomatologiei. Spre deosebire de boală adultului, hipotiroidismul congenital sever netratat prompt lasă sechele neuropsihice toată viață iar semnele de boală tiroidiană devin evidente abia la câteva luni după naștere, când deja s-au produs leziuni ireversibile. De aceea diagnosticul se face ideal prin screeningul (testarea) tuturor nou-născuților prin analiză sângelui, procedura care se aplică și în țară noastră, subliniază Dr. Cristina SPIROIU.
Cum se tratează hipotiroidismul, aflați AICI:
De ce ne îngrășăm după vârsta de 40 de ani. Care este, de fapt, rolul tiroidei în acest fenomen neplăcut.
Primele simptome care indică o problemă cu glanda tiroidă: hipertiroidism sau hipotiroidism.
Echilibrul hormonilor este crucial pentru o sănătate optimă, iar chiar și o mică dereglare poate afecta semnificativ viața de zi cu zi.
Descoperă complexitatea sindromului Cushing, o tulburare hormonală determinată de niveluri ridicate de cortizol.
Acest semn care apare pe gât trebuie să te trimită la endocrinolog.
Cât trebuie să mâncăm după 40 de ani. De ce ne îngrășăm după o anumită vârstă. Cum și cât trebuie, de fapt, să mâncăm.
Aceste 6 alimente sunt bogate în fibre, antioxidanți și nutrienți, îți scad glicemia și combat diabetul.
Este un filtru pentru sânge, identificând și distrugând bacteriile și alte agenți patogeni care pot intra în circulația noastră sangvină.
De ce 90% dintre oameni au această bacterie în corp fără să știe. Cum e posibil ca doar 90% din oameni să o aibă. Ce se întâmplă cu restul de 10%.
Află mai multe despre studiul care prezintă cum nivelurile de testosteron pot influența riscul de diabet de tip 2 la bărbații supraponderali.
Tulburările tiroidiene se pot manifesta în mod subtil odată cu înaintarea în vârstă, necesitând o conștientizare sporită.
