ARAS — Asociația Română Anti-SIDA —care oferă, din 1992, servicii de prevenire a HIV/SIDA, hepatitelor, infecțiilor cu transmitere sexuală și de sprijin pentru persoanele afectate și familiilor acestora a...
„Din cauza lipsei de fonduri, echipa mobilă ARAS, care a oferit timp de peste 20 de ani servicii de prevenire persoanelor cu vulnerabilitate crescută, nu mai intervine pe străzile Bucureștiului de la finele lunii decembrie 2020.
La centrul de asistență comunitară ARAS Titan (deschis în 2008 pentru a oferi servicii de reducere a riscurilor) nu mai există, de o săptămână, seringi de 1 ml (pe care persoanele care consumă droguri prin injectare nu le găsesc nici în farmacii).
Prin urmare, consumatorii de droguri injectabile din București refolosesc seringile deja utilizate sau le folosesc în comun cu alți consumatori. Rezultatul este că infecția cu HIV și hepatitele virale se răspândesc deja, lovind din nou această categorie de persoane deja vulnerabile și, de aici, comunitatea în ansamblu.
Pentru că autoritățile naționale (Ministerul Sănătății, Agenția Națională Antidrog) au contat mereu pe sprijinul finanțărilor externe contractate direct de organizațiile neguvernamentale și care, practic, au încetat să existe în 2020; pentru că nu prevăd sume alocate sprijinirii activităților de reducere a riscurilor de infectare cu HIV/hepatite B și C pentru persoanele din grupurile-cheie (consumatori de droguri, lucrători sexual, bărbați care fac sex cu bărbați). Planul operațional HIV/SIDA realizat în cadrul unui proiect cu finanțare prin Fondul Global pentru SIDA, Tuberculoză și Malarie este încă neasumat și nesemnat de către autoritățile naționale, din 2017.
Pentru că în prezent, când fondurile structurale europene sunt disponibile pentru autoritățile naționale din domeniul sănătății și domeniul social, ele nu sunt alocate și pentru nevoile medicale și sociale ale acestor persoane vulnerabile și defavorizate. Programele POCU sunt exclusiv pentru persoanele care dețin carte de identitate, iar unele numai pentru cele ce au asigurare de sănătate. Contractele de finanțare pentru aceste programe conțin niște limitări care le fac complet inadecvate lucrului cu persoanele vulnerabile — o birocrație lipsită de umanitate.
Pentru că politicile naționale și legislația aferentă în domeniul prevenirii bolilor infecțioase au prevederi inaplicabile, sunt alcătuite defectuos, în sensul în care prevăd un mecanism de aplicare ce nu poate fi pus în practică:
– seringile prevăzute în Programul Național HIV/SIDA să fie achiziționate de către DSP, care să le dea spitalelor de boli infecțioase, pentru a le contracta, și
– indicatorii, bugetul și calendarul de implementare (de câteva luni) inadecvate ale Programului de Interes Național al Agenției Naționale Antidrog se aplică în cadrul unei HG (560/2005) care prevede de asemenea o metodologie inadecvată și inaplicabilă, anume colectarea și înregistrarea datelor personale ale celor care sunt beneficiarii serviciului.
Pentru că Ministerul Sănătății nu a elaborat niciodată modalități de contractare a serviciilor de prevenire și asistență medico-socială către ONG-uri, nici nu include acest tip de servicii în legislația privitoare la sănătatea publică, domeniu care este 100% medicalizat și nu ia în considerare prevenirea și asistența în comunitate (testarea în comunitate, asistența pentru aderența la îngrijire și tratament, activitatea educatorilor între egali).
Pentru că autoritățile locale nu includ în și nu bugetează multianual în strategiile lor (clar și explicit) activități de prevenire (HIV/hepatite, a tuberculozei) dedicate persoanelor vulnerabile. Nu au decis cu privire la procedura legală (există mai multe formule legale ce pot fi utilizate) competitivă și transparentă pentru programe multianuale și țin cu strictețe de domeniul limitelor geografice ale sectoarelor pentru a acorda asistență oamenilor vulnerabili, care însă nu țin cont de aceste limite geografice și rămân pe dinafara sistemelor de asistență socială de sector.
Pentru că toate eforturile făcute de ARAS, care a depus propuneri de finanțare la Ministerul Sănătății, la unele primării de sector, care a oferit autorităților locale și naționale infrastructura echipei de teren (ca și a centrului de asistență comunitară și a altor servicii sociale) pentru a contribui și la activități în comunitate, menite să prevină transmiterea COVID-19, care a intentat și un proces împotriva MS pentru că nu asigură distribuirea seringilor prevăzute în programul HIV (proces pierdut în primă instanță, dar urmat de recurs), au fost fără rezultat.
La începutul acestei luni, am adresat din nou autorităților centrale și locale, cu atribuții sau capacitate de intervenție în domeniu, scrisori prin care le solicităm sprijinul în remedierea acestei crize, cu care ne confruntăm periodic”, arată Maria Georgescu, Director Executiv ARAS, într-un comunicat remis redacției.
ARAS — Asociația Română Anti-SIDA — este o organizație neguvernamentală care oferă, din 1992, servicii de prevenire a HIV/SIDA, hepatitelor, infecțiilor cu transmitere sexuală și de sprijin pentru persoanele afectate și pentru familiile acestora. În plus, ARAS militează pentru respectarea drepturilor omului în România, care includ dreptul la servicii medicale și sociale. ARAS este membră a Coaliției Internaționale PLUS.
Numărul mediu de contacte/an: 8.500
Număr mediu de sesiuni de informare, educație și consiliere pentru reducerea riscurilor: 8.000
Număr mediu de beneficiari unici/an: 2.000
Număr mediu de seringi distribuite: 530.000
Număr mediu de seringi recuperate: 330.000
Număr mediu de prezervative distribuite: 150.000
Număr mediu de sesiuni de asistență medicală (îngrijirea leziunilor, consiliere și referire): 800
Număr mediu de sesiuni de testare rapidă și consiliere pre-/post-test: 280
Număr mediu de sesiuni de consiliere socială: 980.
Unitatea mobilă ARAS a fost finanțată, de-a lungul timpului, de către Fondul Global pentru SIDA, TBC și Malarie, UNAIDS și UNODC, UNICEF, Consiliul General al Municipiului București, Fondurile Structurale Europene (proiect POSDRU 2010-2013). Sprijin constând în materiale de prevenire, teste, materiale sanitare și produse de igienă au mai fost asigurate de către Agenția Națională Antidrog, Primăria Sectorului 1 București, Ministerul Muncii, iar Primăria Sectorului 3 București a acordat teren pentru biroul unității mobile.
Peste 500 de cazuri noi de infecţie cu HIV au fost diagnosticate în acest an în țară, după cum a arătat Adrian Streinu Cercel.
17 persoane din județul Neamț au fost luate în evidență în primele 9 luni ale acestuia an de către reprezentanții DSP Neamț.
Accesul la medicamente de ultimă generație a asigurat succesul în lupta cu HIV/SIDA.
Un bărbat de 30 de ani este cercetat în stare de libertate fiind acuzat că ar fi îmbolnăvit intenționat cu HIV mai multe tinere, inclusiv pe propria soție.
O femeie de 30 de ani, din Argentina, s-a vindecat de HIV, boală cu care a fost diagnosticată în 2013.
HIV. Tendayi Westerhof este o femeie de 53 de ani, din Zimbabwe, coordonatorul unei asociații care ajută femeile cu HIV din Africa.
Val Vâlcu a ridicat două probleme majore ale pacienților cu HIV. Ce i-a răspuns ministrul Alexandru Rafila.
