Boala Parkinson a început să fie diagnosticată, în ultimii ani, inclusiv la persoane de 40 ani, atrage atenția prof. dr. Dafin Mureșanu, reputat neurolog român, președintele Societății pentru...
Boala Parkinson este una dintre cele mai reprezentative afecţiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvență după maladia Alzheimer.
Cele mai recente date despre boala Parkinson vin de la cea de-a XIV-a ediții a Congresului Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) și a celei de-a XVI-a ediții a Congresului Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology (AMN), desfășurate în Spania, la Malaga, în perioada 4-5 octombrie 2018. Prezent la aceste evenimente de marcă ale neurologiei internaționale, prof. dr. Dafin Mureșanu aduce în atenția publicului din România semnale de alarmă privind boala Parkinson.
În prezent, aproximativ 6,5 milioane de oameni în întreaga lume sunt afectați de boala Parkinson, dintre care 1,5 milioane de europeni. În România sunt aproximativ 73.000 de bolnavi cu Parkinson.
Potrivit estimărilor, numărul acestora este posibil să se dubleze până în 2030, fapt alarmant atât pentru societatea civilă, dar şi pentru întreaga comunitate ştiinţifică medicală mondială din domeniul cercetării neurologice.
La scară mondială, peste 300.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu boala Parkinson, înregistrându-se o incidenţă de 10 la 100.000 de locuitori.
Boala Parkinson poate debuta la 40-50 de ani
În ultimii ani, vârsta la care este depistată boala Parkinson a scăzut la 40-50 de ani. Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienți a căror vârstă depășeşte 55 de ani, dar 1 din 20 de cazuri are debutul înainte de vârsta de 40 de ani.
Bărbaţii sunt mai expuşi, statisticile arătând că prevalenţa bolii este de 1,5 bărbaţi la o femeie.
În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson și peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare și dezvoltare.
Tratamentul bolii Parkinson poate fi medicamentos și/sau chirurgical (implantarea unui dispozitiv pentru stimularea unor zone specifice din creier).
În România, în ceea ce priveşte tratamentul, acesta este decontat de stat şi constă fie în terapii medicamentoase, care pot depăși suma de 3.000 de lei lunar, fie în operații care le pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții pacienților, dar al căror preț variază între 30.000 și 80.000 lei.
La nivel european, costul anual total, care cumulează cheltuielile medicale şi sociale, este estimat la aproximativ 14 miliarde euro.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
