Cercetători elvețieni susțin că manipularea somnului cu unde lente ar fi terapeutică pentru bolnavii cu Parkinson.
Marta Morawska, specialist în neuroștiință la Spitalul Universitar din Zurich, a analizat unele dintre misterele care stau la baza modelelor de somn perturbate și declinului progresiv al bolii Parkinson. „S-a demonstrat că apar tulburări de somn și contribuie la mai multe boli neurodegenerative, inclusiv boala Parkinson. (...) În special, modificările somnului cu unde lente arată o corelație cu simptomele și progresia bolii Parkinson”, a scris cercetătoarea Morawska în Science Translational Medicine.
Somnul cu unde lente este perioada de mișcare nerapidă a ochilor, somnul NREM, care se caracterizează prin unde cerebrale de amplitudine mare și frecvență joasă. În timpul NREM, cunoscut și sub numele de somn de fază 3, undele delta domină atunci când pacienții sunt supuși electroencefalografiei sau EEG. Somnul cu unde lente este cea mai profundă și mai odihnitoare etapă a somnului și se crede că este perioada în care are loc consolidarea memoriei.
Oamenii de știință au plecat de la ipoteza că restabilirea unui somn profund sănătos poate limita acumularea unei proteine toxice în creier și poate încetini progresia bolii Parkinson. Noțiunea de încetinire a unei stări devastatoare prin creșterea cantității de somn NREM poate părea o soluție neobișnuit de simplă. Dar un număr tot mai mare de oameni de știință – inclusiv echipa elvețiană – spun că somnul este un medicament puternic și că puterea sa deplină nu a fost încă valorificată pe deplin. În timpul celor patru etape ale ciclului de somn, corpul se repornește și se reface. Forțele imune sunt întărite, sunt eliberați hormoni care repară celulele și controlează rata metabolică. Tensiunea arterială crește și scade pe măsură ce sănătatea cardiovasculară este reglată fin.
Peste 10 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu Parkinson. Tulburarea se caracterizează prin tremor, rigiditate musculară și mișcare lentă, incidența acesteia crescând pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. În interiorul creierului însuși, tulburarea este marcată de degenerarea ganglionilor bazali și de o deficiență a neurotransmițătorului dopamină. Privarea de somn, o problemă majoră în boala Parkinson, poate crește depozitele de alfa-sinucleină, spun Morawska. Aceste depozite mari de alfa-sinucleină sunt cunoscute sub denumirea de corpi Lewy, care sunt semne distinctive nu numai ale bolii Parkinson, ci și ale unei alte tulburări, demența cu corp Lewy. În stadiul avansat al bolii Parkinson, poate apărea demența.
Cercetarea a subliniat un fapt important: „Structurile cerebrale afectate la persoanele cu somn perturbat coincid cu zonele vulnerabile din boala Alzehimer. (...) Rezultatele sugerează că somnul joacă un rol important în patofiziologia bolii Parkinsons și că manipularea somnului cu unde lente ar putea fi terapeutică la pacienții cu Parkinson”, susțin cercetătorii, arată medicalxpress.
Studiul științific poate fi consultat AICI.
Alertă sanitară în Capitală! Două persoane prezintă simptome suspecte de antrax.
