Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Trei regiuni ale creierului sunt implicate în luarea deciziilor. La persoanele cu boli psihice, aceste circuite sunt modificate. Descoperirea ar putea fi de ajutor în tratarea...
O teorie în neuroștiință susține că oamenii iau decizii bazate pe calcule globale integrate care se produc în cortexul frontal al creierului.
Cu toate acestea, cercetătorii de la Yale au descoperit că trei circuite distincte care se conectează la diferite regiuni ale creierului sunt implicate în luarea unor decizii bune, a celor rele și în determinarea acelor alegeri trecute pentru a fi stocate în memorie, relatează în revista Neuron.
Studiul privind luarea deciziilor la șobolani poate ajuta oamenii de știință să găsească rădăcinile unor decizii greșite, comune tulburărilor de sănătate mintală, cum ar fi dependența, spun autorii.
„Calculele de luare a deciziilor specifice sunt modificate la persoanele cu boli psihice", a declarat Jane Taylor, profesor de psihiatrie și autor principal al studiului. „Rezultatele noastre sugerează că aceste deficiențe pot fi legate de o disfuncție în circuitele neuronale distincte.”
Cercetătorii au folosit un nou instrument pentru a manipula circuitele creierului la șobolani, în timp ce ei au făcut alegeri între acțiunile care au dus la primirea de recompense sau unele acțiuni fără recompense. Autorii au descoperit că luarea deciziilor nu se limitează la cortexul orbital frontal, zona gândirii de ordin superior. În schimb, circuitele creierului din cortexul frontal orbital care leagă regiunile mai profunde ale creierului au efectuat trei calcule diferite de luare a deciziilor.
"Există cel puțin trei procese individuale care se combină în moduri unice pentru a ne ajuta să luăm decizii bune", a declarat Stephanie Groman, cercetător științific asociat al psihiatriei și principalul autor al cercetării.
Groman spune că o analogie ar fi alegerea unui restaurant la cină. Dacă restaurantul A are hrană bună, un anume circuit din creier este activat. Dacă alimentul este rău, este activat un circuit diferit. Un al treilea circuit înregistrează amintirile experienței, bune sau rele. Toate cele trei sunt esențiale pentru luarea deciziilor, spune Groman.
De exemplu, fără circuitul "alegerii bune", nu vă puteți întoarce la restaurantul cu mâncare bună, iar fără circuitul "alegerii rele", este posibil să nu evitați restaurantul cu alimente proaste. Al treilea circuit "de memorie" este crucial în luarea deciziilor, cum ar fi dacă să vă întoarceți la restaurantul la care ați primit o masă proastă, după câteva bune.
Modificările acestor circuite pot ajuta la explicarea semnului de dependență - de ce oamenii continuă să facă alegeri dăunătoare chiar și după experiențe repetate negative, spun cercetătorii.
Cercetătorii de la Yale au arătat anterior că unele dintre aceleași calcule ale creierului au fost perturbate la animalele care au luat metamfetamină.
„Pentru că am folosit un test care este echivalent cu cele utilizate în studiile de luare a deciziilor umane, constatările noastre au o relevanță directă pentru oameni și ar putea ajuta în căutarea de noi tratamente pentru abuz de substanțe la om”, a spus Groman.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.