Boala Parkinson produce modificări în creier cu mult timp înainte de apariția simptomelor. Cercetătorii au reușit să descopere primele semne la un moment în care terapiile ar putea fi mai...
Cercetătorii de la King's College din Londra au descoperit că primele semne ale bolii Parkinson apar în creier cu mulți ani înainte de apariția simptomelor. Rezultatele, publicate în The Lancet Neurology, ar putea duce la o altă aborsare, probabil folosirea instrumente de screening pentru identificarea persoanelor care sunt sub risc.
Boala Parkinson este a doua tulburare neurodegenerativă cea mai frecventă, după boala Alzheimer. Boala se caracterizează prin mișcări dificile și probleme cognitive, dar este cunoscut că se stabilește în creier cu multă vreme înainte de a fi diagnosticată. Studierea etapelor timpurii importante ale bolii, faze în care tratamentul ar putea încetini progresul, este o provocare imensă pentru cercetători.
Noul studiu furnizează prima dovadă a rolului central al serotoninei chimice din creier în primele stadii ale bolii Parkinson. Rezultatele sugerează că modificările sistemului de serotonină ar putea acționa ca un semnal cheie de avertizare timpurie pentru boală.
Cercetătorul-șef, profesorul Marios Politis, Lily Safra, profesor de Neurologie și Neuroimaginare la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe (IoPPN), afirmă că "boala Parkinson a fost considerată în mod tradițional ca având loc din cauza daunelor provocate de sistemul dopaminic. Modificările la sistemul serotoninei vin în primul rând, cu mulți ani înaintea apariției simptomelor de către pacienți. Rezultatele noastre sugereaza că detectarea precoce a modificărilor în sistemul de serotonină ar putea deschide ușile pentru dezvoltarea de noi terapii pentru a încetini și, în cele din urmă, a preveni progresia bolii Parkinson.”
Persoanele cu boala Parkinson au acumulari ale proteinei α-synuclein din creier. Deși nu există o cauză clară pentru majoritatea pacienților, o mică parte din cazuri sunt cauzate de mutații genetice. Persoanele cu mutații ale genei α-synuclein (SNCA) sunt extrem de rare, dar este aproape sigur că vor dezvolta boala Parkinson pe parcursul vieții lor, făcându-i perfect eligibili pentru studierea evenimentele biologice care conduc la boala Parkinson.
Mutația genetică SNCA provine din satele din nordul Peloponezului din Grecia și poate fi găsită și în cazul persoanelor care au migrat în regiuni din apropiere, din Italia. Mai bine de doi ani, cercetătorii au identificat 14 persoane cu mutația genetică SNCA din Grecia și Italia și le-au dus la Londra pentru examene de imagistică cerebrală și evaluări clinice. Jumătate dintre participanți nu au început să prezinte simptome ale bolii Parkinson.
Datele obținute de la cele 14 persoane cu mutații ale genei SNCA au fost comparate cu 65 de pacienți cu boală Parkinson non-genetică și 25 de voluntari sănătoși. Cercetătorii au descoperit că sistemul de serotonină începe să funcționeze defectuos la persoanele cu Parkinson cu mult înaintea apariției simptomelor care afectează circulația și înainte de primele schimbări în sistemul de dopamină.
Autorul principal, Heather Wilson, spune: "Am descoperit că funcția de serotonină a fost un marker excelent pentru stadiul bolii Parkinson. În mod crucial, am găsit modificări detectabile ale sistemului de serotonină în rândul pacienților care nu au fost încă diagnosticați.
Prin urmare, imagistica cerebrală a sistemului de serotonină ar putea deveni un instrument valoros pentru a detecta persoanele cu risc de boală Parkinsons, monitorizarea progresiei bolii și de a ajuta cu dezvoltarea de noi tratamente.”
Scanările cerebrală au fost efectuate folosind scanări PET, care sunt scumpe și dificil de realizat. Cercetătorii spun că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a dezvolta tehnicile de scanare pentru a le face mai accesibile și mai ușor de folosit ca instrumente de screening.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
