ALS, descoperirea care ar putea lupta împotriva neurodegenerării
Pacienții cu ALS, boala care paralizează, încet, organismul, ar putea avea o șansă de recuperare, după ce oamenii de știință au reușit să identifice neuronii și mecanismul prin care rezistă bolii...
Pacienții cu ALS (scleroză laterală amiotrofică), deși sunt în mare parte paralizați, ei pot comunica prin dispozitive de urmărire a ochilor, deoarece păstrează capacitatea de mișcare a ochilor până la stadiile târzii ale bolii. Totuși, modul în care unii neuroni motori rezistă la ALS pentru a permite această mișcare, a fost un mister.
Acum, oamenii de știință au dezvoltat un sistem de modelare bazat pe celule stem, care identifică modul în care unii neuroni sunt rezistenți la ALS - o descoperire care oferă potențial pentru lupta împotriva neurodegenerării.
Neuronii care rezistă bolii, identificați
"Unii neuroni, în special cei utilizați pentru mișcarea ochilor, sunt mai buni în combaterea ALS decât cei care controlează alte grupuri musculare", explică Esteban Mazzoni, profesor la Departamentul de Biologie al Universității din New York și autorul principal al lucrării, care apare în jurnalul eLife. „Aceste constatări ajută la elucidarea diferențelor dintre tipurile de neuroni care luptă cu succes împotriva ALS și cei care cedează la boală”, a mai spus el.
„După ce am identificat un mecanism potențial care protejează anumite părți ale corpului, acum încercăm să facem toți neuronii rezistenți la ALS”, adaugă el. "În mod specific, ne străduim să identificăm diferitele mecanisme care paralizează unele părți ale corpului și lasă altele să funcționeze complet."
La baza acestei cercetări sunt diferențe bine stabilite în răspunsurile neuronale: neuronii motori spinali (SpMN), care controlează o mare parte a mișcării musculare, degenerează progresiv, în timp ce un subset al neuronilor motori cranieni (CrMN), care controlează circulația ochiului, rămân funcționali până în stdiile târzii ale ALS.
Având în vedere acest lucru, autorii lucrării au încercat să înțeleagă mai bine modul în care neuronii care controlează mișcarea ochilor supraviețuiesc, în timp ce cei care controlează restul mișcărilor corpului, mor.
Folosind celulele stem de la șoareci, cercetătorii au dezvoltat un sistem pentru a genera neuroni motori care au fost atât disfuncționali, cât si rezistenți la ALS. Apoi, ei au studiat proprietățile lor, pentru a identifica ce caracteristici celulare specifice au, caracteristic care ar putea fi responsabile pentru menținerea în viață a neuronilor motori oculari.
În mod specific, au descoperit că neuronii CrMNs sunt mai capabili să renunțe la proteinele deteriorate decât sunt neuronii SpMNs. Mai mult decât atât, oamenii de știință au descoperit că CrMNs sunt mai capabili să reziste la stresul celular adus de ALS, decât sunt SpMNs, permițând neuronilor care controlează mișcarea ochilor să funcționeze în mod normal pentru perioade mai lungi decât cei care administrează alte activități musculare.
Ce este ALS
ALS este o boală care afectează celulele nervoase ce controlează mișcarea voluntară. Acest lucru face, în timp, ca mișcarea mâinilor, a picioarelor și a mușchilor feței să fie foarte dificilă.
Într-un interval de doi, până la cinci ani, boala se instalează complet și pacienții își pierd funcțiile vital, precum respirația sau capacitatea de a înghiți.
-
Ce este, de fapt, untul clarificat21.02.2026, 19:30
-
-
-
De ce crește incidența cancerului pancreatic în ultimii ani21.02.2026, 16:30
-
Trucul natural pentru o toaletă curată. Rezultatele te vor surprinde21.02.2026, 15:00
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Vârstnicii cu demență, risc crescut de pierdere a autonomiei după traumatisme severe
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Orele în care ești mai predispus la AVC
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
