Muzica, ce efecte are asupra creierului la elevi. De ce e bine pentru elevi să facă muzică

Elevii de liceu care iau cursuri de muzică obțin rezultate în mod semnificativ mai bune la examene la alte discipline, inclusiv matematică și științe, decât colegii lor care nu fac muzică, potrivit unui studiu publicat de American Psychological Association.

"În sistemele de educație publică din America de Nord, cursurile de arte, inclusiv cursurile de muzică, sunt în mod obișnuit insuficient finanțate în comparație cu ceea ce sunt adesea denumite cursuri academice, inclusiv matematică, știință și engleză", a declarat Peter Gouzouasis, Ph.D. din British Columbia, autor al studiului a peste 100.000 de studenți canadieni. "Se crede că studenții care fac muzică, mai degrabă decât să-și dezvolte în continuare abilitățile în matematică, științe și cursuri de engleză, vor avea o performanță slabă la aceste discipline. Cercetarea noastră sugerează că, de fapt, obțin rezulte mai bune la acele discipline."

Cercetătorii au examinat dosarele școlare pentru toți studenții din British Columbia care au început clasa întâi între 2000 și 2003; au terminat ultimii trei ani de liceu; au absolvit cel puțin un examen standardizat pentru matematică, știință sau engleză (clasa a 10-a sau a 12-a); și pentru care aveau informații demografice adecvate (de exemplu, sexul, etnia, statutul socio-economic).

Performanță în muzică, note mai mari la școală

Dintre cele peste 112.000 de date studiate, aproximativ 13% dintre studenți au participat la cel puțin un curs de muzică în clasele a-10, a-11 sau a-12. Cursurile de muzică de înaltă calificare includ trupa de concerte, pian, orchestră, formație de jazz, cor de concerte și jazz vocal. Cursurile de muzică sau de chitară generală nu au fost luate în calcul, deoarece nu necesită experiență muzicală anterioară și, în cazul muzicii generale, nu necesită muzică sau practică, potrivit lui Gouzouasis și a coautorilor săi, Martin Guhn și Scott Emerson, de asemenea de la Universitatea British Columbia.

"Studenții care au făcut muzică, au avut o performanță mai mare în muzică și care erau foarte implicați în muzică, aveau note mai mari la toate disciplinele. Aceste asociații erau mai pronunțate pentru cei care au făcut un instrment muzical, mai degrabă decât cei care au făcut vocal", a spus el. "În medie, copiii care au învățat să cânte la un instrument muzical mai mulți ani și cântau acum în formație sau orchestră de liceu erau echivalentul a aproximativ un an academic pe anii colegilor lor cu privire la abilitățile lor în engleză, matematică și știință, măsurată prin notele de examen. "

În afară de evidena acestor asocieri, cercetătorii au fost cei mai surprinși de coerența asocierilor din toate cele trei domenii (matematică, știință și engleză). Aceste corelații au continuat să fie semnificative chiar și atunci când cercetătorii au controlat factorii demografici, cum ar fi genul, etnia, contextul socio-economic și realizarea prealabilă a examenelor similare din clasa a șaptea. Gouzouasis consideră că unele abilități învățate în muzică ajută foarte mult la învățarea adolescenților în timpul școlii.

"Învățarea de a cânta la un instrument muzical și de a cânta într-un ansamblu este foarte solicitantă. Un student trebuie să învețe să citească notel muzicale, să dezvolte coordonarea ochi-mâini, să dezvolte abilitățile de ascultare, să dezvolte abilitățile de echipă pentru a cânta într-un ansamblu și să dezvolte disciplină pentru a practica. Toate aceste experiențe de învățare joacă un rol în îmbunătățirea capacităților cognitive ale copiilor și a eficacității lor", a spus el.

"Credem că efectele pe care le vedem sunt parțial rezultatul faptului că acești copii care participă la muzică la școală de mai mulți ani primesc cea mai mare parte a instruirii muzicale de calitate și au nevoie să stăpânească așteptările ridicate ale participării într-o trupă de liceu sau o orchestră. De fapt, datorită nivelulului ridicat de angajament muzical am văzut cele mai puternice efecte. "
Cercetătorii speră că rezultatele lor vot atrage atenția studenților, părinților, cadrelor didactice și factorilor de decizie în domeniul educației.

Cercetarea a fost publicată în Jurnalul Psihologiei Educaționale.